ADEVĂRUL din spatele celui mai cunoscut poster, considerat acum simbolul puterii feminine

Ani la rând, posterul cunoscut şi cu denumirea de Rosie the Riveter a fost considerat un simbol al puterii, motivaţiei şi al feminismului. Posterul este atât de cunoscut încât oferă impresia că simpla sa prezenţă a motivat casnicele să se alăture celui de-Al Doilea Război Mondial.

De fapt posterul nu a fost deloc popular în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta a devenit faimos cu mulţi ani după terminarea războiului, în 1980. Iată povestea reală.

După ce Japonia a atacat Pearl Harbor, guvernul Statelor Unite ale Americii a cerut ajutorul producătorilor pentru a fabrica mai mult echipament pentru război. În fabrici, deseori, atmosfera era tensionată din cauza controverselor dintre manageri şi sindicate. Directorii companiilor, precum General Motors, au dorit să minimalizeze conflictul şi să încurajeze munca în echipă. Ca un răspuns la zvonurile publicate de campania sindicatului United Auto Workers, General Motors a creat un poster propagandist în 1942, care prezintă un muncitor şi un manager, ambii suflecându-şi mânecile pentru ca împreună să producă o rată constantă a materialelor necesare în război.

Pe poster este scris: ,,Împreună putem să o facem” şi ,,Păstrează focul aprins”. Prin crearea posterului, corporaţiile îşi doreau să crească producţia prin insuflarea spiritului pro-război.

În 1942, artistul din Pittsburgh J. Howard Miller a creat o serie de postere care au fost afişate în fabriciile cu muncitori.

Prin aceste postere, aceştia doreau să ridice moralul angajaţilor, să reducă absenteismul, să încurajeze muncitorii să se adreseze managerului atunci când au o problemă şi să minimalizeze posibilele greve. Fiecare dintre cele 42 de postere realizate de Miller au fost expuse în fabrică timp de două săptămâni, apoi înlocuindu-le  cu următorul din serie. Printre posterele în care erau prezentate rolurile tipice ale bărbatului şi ale femeii se afla posterul galben care înfăţişa o femeie cu o privire puternică pe care scria ,,Putem să o facem”.

Posterul a fost expus în interiorul fabricii în februarie 1943, scopul acestuia nefiind să inspire femeile să se afirme, ci să le facă să muncească mai mult. După război, casnicele s-au întors acasă şi bărbaţii au revenit în fabrici. 

La mulţi ani după 1982 imaginea ,,Putem să o facem” a fost reprodusă într-un articol dintr-o revistă. De atunci, posterul a fost utilizat în campanii feministe, reclame şi parodii.

Posterul a servit şi încă mai este considerat un simbol al drepturilor femeilor la locul de muncă. În 1984, fosta muncitoare de război Geraldine Hoff Doyle a dat peste un articol din revista Modern Maturity în care era prezentată o imagine din timpul războiului cu  o tânără muncind la strung, aceasta a considerat că ea este tânăra din imagine.

Zece ani mai târziu, Doyle a văzut posterul ,,Putem să o Facem” în revista Smithsonian, considerând că femeia din imagine este ea. Aceasta a crezut că a fost muza lui Miller atunci când a creat posterul. 

Sursa: The Vintage News

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: