Uneori, totuşi, nu este atât de uşor. Chiar şi cei mai renumiţi cercetători ridică din umeri în faţa unor situaţii.
Mai jos găseşti cinci artefacte controversate marcante din istorie:
5. Sarcofagul lui Hercule
În 1850, muncitorii spanioli au descoperit un sarcofag gravat cu detalii care îl arătau pe Hercule, înconjurat de semnele zodiacului, care conducea un grup de oameni şi animale din Egipt către Spania.
Oamenii au zdrobit sarcofagul înainte să realizeze cât de important poate fi, dar bucăţile au fost colectate şi reasamblate de istoricul Buenaventura Hernandez y Sanahuja. Acesta a publicat în cartea sa că, în antichitate, oamenii cunoscuţi drept Hyskos au plecat spre Spania.
Bărbatul a afirmat că o persoană ca Hercule a condus expediţia din Egipt spre Spania, unde şi-a format o echipă cu localnici ca să-i distrugă pe Hyskos, omorându-se singur în ultima sa bătălie.
4. Evanghelia secretă după Marcu
Presupusa Evanghelie Secretă după Marcu a fost descoperită de profesorul Morton Smith de la Universitatea din Columbia. În 1973, Smith a lansat două cărţi care se bazau pe o scrisoare din antichitate. Se spune că scrisoarea a fost scrisă de un preot, Clement al Alexandriei, care a detaliat existenţa unei versiuni mai lungi a Evangheliei. Secţiunile rezumate în scrisoare erau oarecum sugestive şi arătau tânărul care îl vizitează pe Iisus noaptea „purtând o haină subţire care îi acoperea goliciunea”.
Cea mai interesantă teorie este că Clement a scris scrisoarea, dar nu era convins că secretul lui Marcu era chiar al lui Marcu. Acesta era cunoscut pentru pasiunea sa faţă de ritualuri misterioase şi era atras de ideea credinţelor secrete fără creştinism. Însă nu există destule dovezi ca să fim siguri.
3. Pietrele sfinte din Newark
În 1960, David Wyrick a descoperit două artefacte incredibile. Primul, denumit „Piatra Decalog”, reprezenta o parte dintr-o piatră de var pe care era inscripţionată o imagine cu Moise şi cele Zece Porunci. A doua era „Cheia de Boltă”, o piatră în formă de pană inscripţionată în patru locuri cu frazele „Locul Preasfânt”, „Regele Pământului”, „Legea lui Dumnezeu” şi „Cuvântul lui Dumnezeu”. În timp ce Piatra Decalog este înscrisă cu o versiune stranie a ebraicii, Cheia de Boltă foloseşte scrisorile în ebraică.
Pietrele erau iniţial folosite pentru dovedirea prezenţei evreilor în America de Nord, dar experţii le consideră înşelăciuni. Printre altele, Piatra Decalog este scrisă într-o versiune mai modernă e ebraicii şi conţinea mărci ale secolului XIX. De fapt, cel mai mare mister legat de pietre acum pare să fie întrebarea legată de cine le-a uitat.
2. Codexul Grolier
În 1966, colecţionarul mexican Josue Saenz a fost abordat de o persoană anonimă care i-a spus să urce într-un avion fără să pună întrebări.
În mod normal, Saenz a acceptat, a fost dus către o locaţie necunoscută şi i s-a oferit oportunitatea să cumpere un presupus artefact mayan cunoscut drept „Codexul Grolier”. Cel puţin asta e povestea spusă de Michael Coe, care a pus mai întâi codul pe un ecran public dintr-un club din New York, Grolier.
Originile misterului au condus repede către suspiciuni legate de o înşelătorie. În timp ce încercările anterioare de a falsifica artefactul mayan nu au fost reuşite, era dificil să numim Codul Grolier un fals. Nu conţinea greşeli evidente, iar documentele păreau să dateze din perioada corectă.
În schimb, hârtia mayană goală nu era ceva neobişnuit, ridicând posibilitatea ca cineva să folosească hârtie autentică pentru a crea o carte falsă. Marginile hârtiei păreau tăiate cu un cuţit sau un foarfece, lucruri care nu existau în antichitate. Dar din moment ce au mai rămas doar trei coduri, este greu să fim siguri dacă avem imaginea clară a cum arată cu adevărat.
1. Osuarul lui Iacob
Este vorba despre o cutie din piatră de var, una dintre nenumăratele cutii folosite pentru a depozita oasele celor decedaţi. Controversa a pornit dintr-o simplă inscripţie de pe osuar. Dacă este adevărat, poate fi una dintre primele menţionări ale lui Iisus. Inscripţia spunea „Iacob, fiul lui Iosif, fratele lui Iisus.” Era autentificată de studenţii Universităţii Ebraice din Ierusalim, însă o investigaţie ulterioară a Autorităţii Antichităţilor a declarat osuarul un fals.
Pentru început, nimeni nu părea să ştie de unde venea osuarul. Oded Golan, deţinătorul osuarului, susţinea că l-a cumpărat în 1976, dar nu ştia unde a fost găsit iniţial. Într-un final, chiar dacă Osuarul lui Iacob era din Talpiot (un teren arheologic din Ierusalim), nu avea nicio treabă cu Iisus. Arheologii afirmă că numele Iisus era obişnuit în acea perioadă, lucru care elimină orice fel de legătură dintre Talpiot şi figura biblică.
Sursa: Listverse