Microbiologii din cadrul Insitutului de Securitate Globală a Alimentaţiei, împreună cu specialiştii Şcolii de Ştiinţe Biologice a Queen’s University Belfast, susţin că au obţinut dovezi privind ruta pe care a urmat-o Hannibal prin Munţii Alpi, în urmă cu circa 2200 de ani, pentru a ajunge în Italia. Până acum, traseul a fost doar speculat de către istorici, însă nu au fost găsite indicii care să le susţină ipotezele.
Hannibal Barca (cunoscut, în general, sub numele de ,,Hannibal”) a fost comandantul trupelor cartagineze pe parcursul celui de-Al Doilea Război Punic (218 – 201 î.Hr.), purtat împotriva Republicii Romane. În anul 218 î.Hr., pentru a-şi înfrânge inamicul, Hannibal decide să treacă Alpii împreună cu 30.000 de pedestraşi, 15.000 de cai şi 37 de elefanţi. Această campanie este văzută şi astăzi ca fiind una dintre cele mai bine elaborate ofensive militare din antichitatea europeană.
De mai bine de 2000 de ani, cercetătorii au propus diferite rute pe care Hannibal le-ar fi putut urma în drumul său spre Roma. Toate aceste ipoteze au fost, până recent, pur speculative, deoarece nu au fost identificate dovezi arheologice care le-ar fi putut demonstra autenticitatea.
În această săptămână, în publicaţia online ,,Archaeometry” a apărut studiu, în care Chris Allen (microbiolog în cadrul Queen’s University Belfast), împreună cu echipa de cercetare, condusă de profesorul Bill Mahaney (York University, Toronto), susţin că au găsit indicii privind traseul urmat de Hannibal. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că generalul cartaginez şi-a condus trupele prin trecătoarea Col de Traversette, un punct de trecere situat la circa 3000 de metri altitudine în Alpii Francezi. Ruta a mai fost propusă acum 50 de ani, de biologul Sir Gavin de Beer, însă ipoteza nu a fost bine primită de comunitatea ştiinţifică.
Folosind analize de chimia mediului, investigaţii pedologice, analize de polen, dar şi numeroase alte metode, cercetătorii au identificat la Col de Traversette un strat arheologic în care au găsit depuneri formate în timpul unei mişcări masive a unui grup numeros de oameni şi animale, în anul 218 î.Hr. Datarea s-a făcut pe baza analizelor microbilor din clasa Clostridia, care pot supravieţui în sol chiar şi câteva mii de ani. Aceştia se regăsesc în proporţie de 70% printre microbii din fecalele cailor.
Proiectul de cercetare a fost realizat în colaborare cu cercetători din Statele Unite ale Americii, Franţa şi Estonia.
Sursa: qub.ac.uk
Vă mai recomandăm şi: Trei descoperiri arheologice care sunt mai înspăimântătoare decât filmele horror – FOTO