A existat o echipă de oameni de ştiinţă şi ingineri care au construit acest mecanism nazist de război şi l-au ajutat pe Hitler să se apropie de dominaţia mondială.
5. Hans von Ohain
Sursa foto: wikimedia.commons
Atunci când Ernst Heinkel a cerut ajutorul reprezentanţilor Universităţii din Gottingen în proiectarea primei aeronave cu motor cu reacţie din lume, Hans von Ohain a fost propus de către supraveghetorul său de la şcoală.
În 1936, Ohain s-a alăturat oficial lui Heinkel Flugzeugwerke să lucreze la primul motor din lume cu jet.
În 1939, a fost testat, în primul său zbor, aproape fără cusur, primul avion din lume cu reacţie – He 178. Munca lui von Ohain asupra avionului cu reacţie a permis naziştilor să construiască nava de luptă Me 262. Deşi von Ohain nu a contribuit în mod direct la proiectarea Me 262, el a dovedit naziştilor că avioanele cu reacţie erau practice şi mult superioare avioanelor cu elice.
La scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, von Ohain a imigrat în Statele Unite ale Americii. În 1963, el a devenit ceretătorul-şef al unui laborator de cercetare al Forţelor Aeriene americane. În noua sa carieră, von Ohain a publicat numeroase lucrări şi a devenit recunoscut la nivel internaţional pentru realizările sale în domeniul ingineriei aerospaţiale.
Hans Von Ohain a fost în cele din urmă introdus în Muzeul Celebrităţilor Aerospaţiale Internaţionale şi în Muzeul Celebrităţilor Ştiinţifice.
4. Walter Thiel
În 1936, Walter Thiel a fost al treilea om de ştiinţă angajat de Walter Dornberger, şeful diviziei de cercetare a rachetelor Germane. Thiel avea experienţă în ingineria chimică şi în cele din urmă a devenit al doilea comandant al diviziei de rachete germane.
Lucrările lui Thiel au avut o importanţă vitală în obţinerea rachetei zburatoare V-2. El a lucrat în principal pe construcţia motorului, iar ideile sale au rezultat într-un motor mult mai uşor şi mai scurt. El a decis asupra amestecului de combustibil pentru rachete V-2 şi a simplificat designul motorului pentru a-l face mai uşor de produs în masă.
Sursa foto: wikimedia.commons
Cu toate acestea, către anul 1943, Thiel era convins că problemele inerente de proiectare a rachetelor V-2 au făcut imposibilă producţia lor în masă, aşa că şi-a dat demisia. La doar câteva zile mai târziu, Thiel şi familia lui au murit în timpul unui bombardament britanic asupra instalaţiilor naziste de cercetare a rachetelor din Peenemunde.
3. Herbert A. Wagner
Sursa foto: wikipedia
Pe parcursul anilor ‘20, inginerul aerospaţial Herbert A. Wagner a investigat dinamica diferitelor componente ale aeronavelor, inclusiv flotoarele hidroavionului. Prin anii 1930, el lucra asupra avioanelor militare de înaltă altitudine şi la motoarele avioanelor cu reacţie. În 1940, el a lucrat la proiectile teleghidate.
Unul dintre proiectele sale era Hs 293 – o bombă cu aripi şi rachetă motor, ghidată radio, aceasta a fost prima bombă ghidată folosită până atunci în război. O armă primitivă, dar devastatoare, Hs 293 a scufundat 400.000 de tone de transport maritim inamic. Cu toate acestea, proliferarea diferitelor modele ale Hs 293 a făcut dificilă îmbunătăţirea armei.
Sursa foto: wikimedia.commons
După război, Wagner a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă germani luaţi de SUA. Acolo, el a dezvoltat un sistem de aeronave ghidate de radar pe care Forţele Aeriene ale Armatei americane le-au folosit în timpul războiului din Coreea. De asemenea, el a eficientizat modelele americane de bombe ghidate şi a dezvoltat mai târziu sistemele de ghidare pentru pentru rachetele antitanc ale armatei americane.
2. Konrad Zuse
Sursa foto: wikimedia.commons
În 1935, Konrad Zuse a lucrat ca inginer pentru fabrica de avioane Henschel, dar îşi petrecea weekend-urile sale construind un calculator în camera de zi a părinţilor săi. Z1 a fost primul computer programabil din lume.
Zuse a încercat să proiecteze o maşină care ar putea calcula pentru el ecuaţiile de inginerie. Finalizat în 1938, Z1 a fost o invenţie revolutionară, dar prea simplă pentru a realiza calcule complexe.
Atunci când a izbucnit Al Doilea Război Mondial, Zuse a început să lucreze pentru Institutul de Cercetare a Aerodinamicii al celui de-al Treilea Reich. Acolo, el a construit mai multe calculatoare, culminând cu Z4. Zuse a propus continuarea lucrărilor pe un calculator, folosind tuburile cu vid. Dar munca a fost anulată prematur de armata germană. Ei considerau că acest computer era inutil, fiindcă erau aproape de a câştiga războiul.
După război, Zuse a fugit pe ascuns în Elveţia cu un Z4, iar în 1950 a lansat o companie producătoare de calculatoare. Douăzeci de ani mai târziu, afacerea a fost achiziţionată de Siemens şi Zuse s-a retras.
1. Fritz Todt
Sursa foto: wikimedia.commons
După ce a activat în armata germană în timpul Primului Război Mondial, Fritz Todt, a studiat ingineria şi s-a angajat la o companie mică de construcţii. El s-a alăturat Partidului Nazist în 1922, cu un deceniu înainte de ascensiunea lor la putere. Mai târziu, el s-a alăturat SS.
Todt a publicat un studiu privind ocuparea forţei de muncă în 1930, care a atras atenţia lui Hitler. Când naziştii au venit la putere, Todt a fost promovat şeful noului proiect cu privire la şoselele din Germania. În cele din urmă, el a supravegheat toate aspectele economiei germane ca ministru a muniţiilor Reichului şi în calitate de conducător al Oficiului Central de Tehnologie.
De asemenea, el a fondat Organizaţia Todt, o organizaţie cvasi-guvernamentală de inginerie, care a construit zidul Atlanticului şi masivele adăposturi ale navelor U de pe coasta franceză. Organizaţia Todt a fost renumită pentru utilizarea forţată a milioane de muncitori.
Pe lângă asta Todt s-a bucurat de sprijinul lui Hitler, el a intrat în conflict cu alţi nazişti de top, printre care Hermann Goering şi Martin Bormann. În 1942, Todt a murit într-o explozie de avion. Chiar dacă existau suspiciuni de sabotaj sau de asasinat, nimic nu a fost demonstrat.
Sursa: Listverse
Vă recomandăm şi aceste articole:
Povestea oraşului nazist de lângă New York. „Trebuie să fii ARIAN ca să locuieşti aici!”