„Nu am dat greş, ci pur şi simplu am găsit 10.000 de idei care nu funcţionează”. GENIUL ale cărui 1.093 de idei au funcţionat în practică
El a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent.
Citeşte şi
Citeşte şi Uimitoarele geoglife din Brazilia indică lucruri fascinante despre societăţile amazoniene
Sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (în 1882, la New York). În timpul administraţiei Carter această zi a fost proclamată „Ziua inventatorului american”
Nu am dat greş, ci pur şi simplu am găsit 10.000 de idei care nu funcţionează.” Aşa îşi explica unul dintre cei mai prolifici inventatori ai istoriei, Thomas Alva Edison, seria neîntreruptă de experimente pe care le-a realizat în decursul vieţii. Totuşi, munca sa nu a fost nici pe departe în zadar: cel puţin 1.093 dintre ideile sale au funcţionat în practică, fapt demonstrat de brevetele de invenţie care i-au fost acordate pentru ele.
Copilul avid de cunoaştere
Thomas Alva Edison s-a născut pe 11 februarie 1847 în Milan, un sătuc din statul Ohio, fiind al şaptelea şi ultimul copil al lui Samuel Ogdsen Edison şi Nancy Matthews Elliot. Trei dintre fraţii săi au murit înainte de a atinge vârsta maturităţii, iar micul Thomas a avut şi el, la rândul său, probleme de sănătate.
La vârsta de şapte ani, întreaga familie s-a mutat în Port Huron (Michigan), unde „Al”, aşa cum era poreclit Edison, a început să meargă la şcoală.
Deşi în spatele copilului bolnăvicios se ascundea un geniu, rezultatele sale îl recomandau ca un elev mediocru. După numai trei luni, mama sa, o fostă profesoară, l-a retras de la şcoală şi l-a învăţat singură să scrie şi să citească. „Mama a fost cea care m-a format. Avea foarte multă încredere în mine, iar eu simţeam că nu trebuie sub niciun chip să o dezamăgesc”, avea să îşi amintească Edison peste ani.
Curios din fire şi cu o înclinaţie vădită spre cunoaştere, Thomas a început să citească din ce în ce mai mult, căutând cu preponderenţă informaţii despre mecanică şi chimie. Faptul că a învăţat să fie autodidact avea să fie un beneficiu imens în vederea dezvoltării sale ulterioare.
La vârsta de numai 12 ani, Edison a obţinut primul său job: vindea ziare şi dulciuri în trenul care circula pe ruta Port Huron – Detroit. La scurt timp după, Edison s-a confruntat cu probleme la nivelul auzului, devenind aproape surd, ceea ce nu l-a oprit totuşi să-și continue treaba.
Cu timpul, abilităţile sale antreprenoriale s-au dezvoltat: Thomas şi-a construit în vagonul pentru bagaje o minitipografie în care printa ziarul Grand Trunk Herald, prima publicaţie din istorie tipărită într-un tren.
În paralel, începuse o serie de experimente chimice, pe care a fost însă nevoit să le sisteze după ce unul dintre ele a provocat un incendiu care a cuprins întregul vagon.
La 15 ani, Thomas învăţase deja majoritatea tainelor meseriei de operator de telegraf de la tatăl unui copil de trei ani pe care l-a salvat din faţa trenului, astfel că în următorii cinci ani a lucrat în diverse oraşe şi companii pe acest post. În tot acest timp, el şi-a continuat experimentele, iar electricitatea începea să aibă din ce în ce mai puţine secrete faţă de el.
Prima sa creaţie notabilă a fost un sistem de printare a mesajelor primite prin telegraf. Aceste aparate existau şi înainte de acea vreme, însă majoritatea nu erau foarte practice, având lacune serioase la diverse capitole.
Invenţia lui Edison, care pe atunci avea 22 de ani, i-a impresionat atât de tare pe conducătorii companiei The Gold and Stock Telegrahp Company încât aceştia i-au oferit 40.000 de dolari în schimbul drepturilor asupra acesteia.
Având aceşti bani, Thomas a încetat să mai lucreze ca operator de telegraf, canalizându-şi întreaga energie cercetărilor şi experimentelor sale.
Şi-a înfiinţat propria companie în Newark (New Jersey), unde a continuat să aducă îmbunătăţiri substanţiale unor invenţii pe atunci încă proaspete. Spre exemplu, în cazul telefonului lui Alexander Graham Bell, Edison a făcut ca vocea să poată fi transmisă la un volum mai mare şi la o calitate mult superioară. În plus, în aceeaşi perioadă, el a inventat fonograful, un aparat capabil să înregistreze şi să reproducă mecanic sunete.
Inventarea becului
Începând cu anul 1878, Edison a început să lucreze intens la conceperea unui sistem de iluminare electric care să poate fi folosit la scară largă – practic, ceea ce astăzi numim bec.
Citeşte continuarea aici.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 11 februarie:
1650 – A încetat din viaţă filosoful francez René Descartes („Discurs asupra metodei”, „Meditaţii metafizice”) (n. 31 martie 1596)
1800 – S-a născut William Talbot, fizician britanic
1809 – Robert Fulton a brevetat invenţia sa privind vaporul cu aburi
1847 – S-a născut inventatorul american Thomas Alva Edison (m. 18 octombrie 1931); a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (în 1882, la New York). În timpul administraţiei Carter această zi a fost proclamată „Ziua inventatorului american”
1866 – Al. I. Cuza a fost silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de „monstruoasa coaliţie” (conservatori şi liberali-radicali).
1868 – A încetat din viaţă fizicianul francez Leon Foucault, cel ce a demonstrat, graţie pendulei, mişcarea de rotaţie a Pământului. (n. 18 septembrie 1819).
1880 – Grecia a recunoscut oficial independenţa României
1882 – S-a născut Gheorghe Cucu, compozitor şi dirijor (m. 24 august 1932)
1888 – S-a născut Nicolae Ionescu-Siseşti, medic, membru corespondent al Academiei Române (m. 17 august 1954)
1929 – S-a constituit statul Vatican
1933 – A încetat din viaţă episcopul şi istoricul sas din România, Friedrich Teutsch, membru de onoare al Academiei Române (n. 16 septembrie 1852)
1942 – Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală. Conducătorului român i s-au dat asigurari că Germania nu va permite Ungariei şi Bulgariei să atace România şi i s-a cerut sporirea contribuţiei de război
1945 – S-a încheiat conferinţa de la Yalta
1948 – A încetat din viaţă regizorul rus S.M. Eisenstein („Crucişătorul Potemkin”, „Ivan cel Groaznic”) (n. 23 ianuarie 1898)
1953 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române
1970 – Japonia a lansat primul satelit, Ohsumi
1971 – A fost semnat Tratatul cu privire la interzicerea amplasării armelor nucleare şi a altor arme cu distrugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor şi în subsolul acestora.
1975 – Partidul Conservator britanic a ales-o ca preşedintă pe Margaret Thatcher, ea devenind prima femeie britanică lider de partid politic
1979 – S-a format Republica Islamică Iran, condusă de Ayatollah Khomeini
2000 – A încetat din viaţă regizorul Roger Vadim („Şi Dumnezeu a creat femeia”, „Legături primejdioase”) (n. 1928)
2013 – Papa Benedict al XVI-lea (pe numele său real Joseph Ratzinger) a anunţat că renunţă la pontificat, începând cu 28 februarie, o premieră în istoria Bisericii moderne, motivând că „nu mai are forţă” să conducă din cauza „vârstei avansate”, urmând să împlinească 86 de ani în luna aprilie (19 aprilie 2005 – 28 februarie 2013).