Stalingrad, începutul unui sfârşit ruşinos pentru nemţi

Stalingrad, 2 februarie 1943. Mii de soldați în uniforme germane ies din gropile înghețate și din casele transformate în ruine, ridicând mâinile și îndreptându-se spre cel mai apropiat ofițer sovietic, pentru a se preda.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?

Este proaspăt-numitul feldmaresal Friederich von Paulus, care parafează capitularea armatei a șasea în cel mai cumplit dezastru militar suferit vreodată de germani. În fond, din acea clipă, Reichul pierduse inevitabil războiul. Stalingradul reprezentase obiectivul numărul 1 al lui Hitler, dupa eșecul suferit la porțile Moscovei, în iarna anului 1941. Cucerirea „Orașului lui Stalin“, aflat pe Volga – important nod de comunicații feroviare și fluviale –, ar fi deschis drumul armatei germane spre petrolul din Caucaz și i-ar fi consfințit definitiv stăpânirea asupra Ucrainei și a bogatelor sale resurse alimentare. Nu în ultimul rând, Hitler considera că impactul psihologic al căderii Stalingradului va contribui decisiv la slăbirea moralului cetațenilor sovietici.

La 4 septembrie 1942, se declanșează ofensiva germană, având ca vârf de lance armata a șasea, comandată de generalul Friederich von Paulus. Rezistență sovietică sporește în intensitate pe măsură ce germanii se apropie de oraș. Pentru apărătorii acestuia, retragerea este de neconceput; pe malul celălalt al Volgăi, îi așteaptă plutonul de execuție. Pe 19 noiembrie 1942, sovieticii lansează, la nord și la sud de oraș, contraofensivă. Frontul, slab aparat de trupe românești, italiene și maghiare, cedează, iar asediatorii devin asediați. Prins între apărătorii Stalingradului încă necucerit și cele două brațe ale cleștelui rusesc, care se închid la 20 noiembrie, von Paulus cere disperat ajutor. Hitler îl trimite să scoată armata a șasea din încercuire pe von Manstein, cel mai capabil general al sau. Führerul face însă și greșeală de a-i ordona lui von Paulus să reziste cu orice preț. Șansă de a ieși din capcană este astfel ratată.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 2 februarie:

1882 – S-a născut scriitorul James Joyce (m. 1941). James Augustine Aloysius Joyce a fost poet şi scriitor irlandez, considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului XX. Este cunoscut îndeosebi pentru romanele: „Portretul artistului în tinereţe” (1916), „Ulise” (1922), „Veghea lui Finnegan” (1939).

1907 – A încetat din viaţă chimistul rus Dmitri Ivanovici Mendeleev, care a descoperit legea periodicităţii şi a conceput clasificarea periodică a elementelor chimice (n. 1834)

1928 – A apărut primul număr din “Biletele de papagal”, revistă al cărei director a fost Tudor Arghezi

1932 – A început prima Conferinţă internaţională pentru dezarmare de la Geneva. Au participat 63 de state, printre care şi România

1940 – A avut loc, la Belgrad, Conferinţa Înţelegerii Balcanice, în cadrul căreia pactul celor patru ţări aderente (România, Iugoslavia, Grecia şi Turcia) s-a prelungit cu încă şapte ani

1943 – Moscova a anunţat înfrângerea armatei germane la Stalingrad

1964 – A încetat din viaţă Ion Marin Sadoveanu, romancier, eseist şi traducător, autor al romanului “Sfîrşit de veac în Bucureşti” (n. 1893)

1990 – Tribunalul Militar Bucureşti i-a condamnat pe Manea Mănescu, Postelnicu Tudor, Bobu Emil şi Dincă Ion la detenţie pe viaţă şi confiscarea totală a averii personale. Ei au fost învinuiţi de genocid

1990 – De Klerk anunţă abolirea apartheidului în Africa de Sud

1997 – Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului rus a afirmat că Rusia nu va face uz de armamentul nuclear pentru a împiedica extinderea NATO către Europa Centrală şi de Est

2003 – Reprezentanţii UDMR au decis, la Congresul Uniunii de la Satu Mare, eliminarea din Statutul acestei formaţiuni a prevederii care instituie funcţia de preşedinte de onoare, deţinută de episcopul Laszlo Tokes

2004 – Istoricul şi arheologul Ion Barnea, membru de onoare al Academiei Române, a încetat din viaţă (n. 15 august 1913)

2009 – Academicianul Constantin Ciopraga, scriitor şi critic literar, a murit. (n. 1917)

2009 – A murit Marius Pepino, actor al Teatrului Bulandra în perioada 1958 – 1991.