Ziua în care un stat a fost condamnat, în premieră, pentru agresiune
În ianuarie şi în mai 1950, autorităţile militare sud-coreene au avertizat autorităţile americane şi Comisia Naţiunilor Unite în privinţa iminenţei unei agresiuni nord-coreene. În zona Paralelei 38, care constituia linia de demarcaţie între cele două ţări coreene, se produceau constant acţiuni provocatoare.
Pe 25 iunie, forţele nord-coreene au traversat pararela 38 pe toată lungimea sa şi, deşi URSS a declarat mincinos că agresiunea venea din partea sud-coreenilor, amploarea operţiunilor întreprinse de nord-coreeni dovedea indubitabil că masivul atac comunist fusese premeditat şi pregătit cu multă meticulozitate.
Pe 25 iunie (ora New York-ului, era 26 iunie ora Coreei), guvernul american l-a solicitat pe Secretarul general al Naţiunilor Unite, Trygve Halvdan Lie, să convoace imediat Consiliul de Securitate. Acesta s-a reunit, însă reprezentantul sovietic a refuzat să participe la dezbaterile Consiliului, până ce China comunistă nu obţinea un loc permanent, loc care era ocupat de China naţionalistă.
Reprezentantul sovietic, Malik, declarase cu acest prilej că URSS nu va recunoaşte legalitatea niciunei decizii luate cu participarea reprezentantului Gomindanului (care guverna China naționalistă – Taivanul). Graţie absenţei Uniunii Sovietice de la lucrări, Consiliul de Securitate a fost în măsură să ia decizii fără să se lovească de un veşnic veto.
Guvernul american a propus o rezoluţie care să condamne „atacul armat lansat împotriva Republicii Coreea de către forţele nord-coreene”, considerându-l drept o violare a păcii; rezoluţia mai cerea încetarea imediată a ostilităţilor şi retragerea invadatorilor la nord de paralela 38.
De asemenea, se cerea membrilor Naţiunilor Unite să sprijine punerea în aplicare a acestei rezoluţii şi să nu acorde asistenţă autorităţilor nord-coreene. Doar reprezentantul iugoslav s-a opus acestei rezoluţii, în afară de punctul care prevedea încetarea imediată a ostilităţilor. O propunere iugoslavă care viza convocarea unui reprezentant al Coreei de Nord, a fost respinsă cu 6 voturi pentru, 1 vot contra şi 3 abţineri (Egipt, India şi Norvegia).
Trupele din Coreea de Nord, sprijinite de Rusia sovietică şi China comunistă, au atacat puternic sudul, iar Organizaţia Naţiunilor Unite a trimis trupe din 21 de ţări, în principal din Statele Unite şi Marea Britanie, pentru a sprijini Coreea de Sud.
Războiul a durat timp de trei ani, cu înaintări şi retrageri de ambele părţi şi cu numeroase victime .
În Coreea, deşi majoritatea obiectivelor ONU expuse în cadrul negocierilor pentru armistiţiu au fost acceptate, acestea nu au putut fi implementate pe cale paşnică, iar pierderile provocate de război au fost substanţiale: peste 4.000.000 de morţi şi victime dintre care şi civili (1.313.000 de sud-coreeni – 1.000.000 de civili; 2.500.000 de comunişti – 1.000.000 de civili).
SUA au pierdut 37.000 de soldaţi în acţiune, Coreea de Sud – 47.000 şi forţele ONU – 3.194. Pierderile suferite de China s-au ridicat la 900.000 de oameni, iar cele ale nord-coreenilor – 520.000.
Pe parcursul războiului, 2/5 din facilităţile industriale ale Coreei au fost distruse şi 1/3 din locuinţe, devastate.
DESCOPERĂ.ro îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 30 ianuarie:
1838 – S-a născut scriitorul Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”
1848 – S-a născut pictorul Sava Henţia, participant la Războiul de Independenţă (1877-1878); a pictat numeroase scene de campanie (m. 21 februarie 1904)
1868 – S-a născut pictorul Ştefan Luchian (m. 1916)
1878 – A fost publicat primul buletin meteo săptămînal
1922 – S-a născut soprana Renata Tebaldi
1931 – S-a născut Boris Elţîn, preşedintele Rusiei (m. 23 aprilie 2007)
1946 – A fost proclamată Republica Ungară.
1979 – Ayatollahul Khomeini se întoarce triumfător în Iran, după 15 ani de exil
1991 – România a obţinut statutul de invitat special în Consiliul Europei
1993 – La Bruxelles, a avut loc ceremonia semnării Acordului de asociere a României la Comunităţile Europene. Partea română a fost reprezentată de premierul Nicolae Văcăroiu, ministrul de externe Teodor Meleşcanu şi de alte personalităţi ale vieţii politice
2002 – Gen.mr.Constantin Rotariu, lt.col. Ioan Păun şi cpt. Gheorghe Constantin, ofiţeri acuzaţi că au dat ordin să se tragă în revoluţionarii timişoreni de pe Calea Lipovei, în decembrie 1989, au fost condamnaţi de magistraţii instanţei supreme, la pedepse cuprinse între 8 şi 12 ani de închisoare, după ce pe parcursul a zece ani instanţele inferioare i-au găsit de patru ori nevinovaţi
2003 – Naveta americană Columbia s-a dezmembrat în timpul reintrării în atmosferă, la încheierea unei misiuni de 16 zile pe orbită, cu şapte astronauţi la bord. Toţi cei şapte astronauţi au murit
2007 – Bill Gates a primit ordinul Steaua României
2009 – Patriarhul Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii a fost întronizat la Catedrala Hristos Mântuitorul, la conducerea unei Biserici ortodoxe aflată în dezvoltare de la sfârşitul regimului sovietic. El a obţinut 508 voturi din totalul de 700 ale Conciliului Bisericii Ortodoxe reunit la Moscova pentru alegerea succesorului patriarhului Aleksei al II-lea, decedat în decembrie 2008