În anii 2004 şi 2005, o echipă de arheologi din cadrul Universităţii din York descoperea în situl roman din Driffield Terrace, York, scheletele a şapte gladiatori decapitaţi. Analizele ADN efectuate recent i-au ajutat pe specialişti să obţină noi informaţii privind impactul provocat de cucerirea romană a Britaniei, la nivelul geneticii populaţiei cucerite.
Rămăşiţele osoase aparţin unor luptători care au trăit într-o perioadă estimată între secolele II-IV d.Hr. La acea vreme, în zona oraşului York de astăzi se afla capitala romană a Britaniei de Nord, Eboracum. Cimitirul în care au fost descoperiţi gladiatorii a fost identificat într-o zonă foarte importantă a fostului oraş şi anume lângă drumul principal care făcea legătura cu suburbiile oraşului.
Foto: thehistoryblog.com
Cele mai multe dintre schelete au aparţinut unor bărbaţi cu vârste de până la 45 de ani, ce aveau o înăţlime peste media din acea perioadă (160 cm) şi prezentau leziuni provocate, cel mai probabil, de lovituri de cuţit. Mai mult decât atât, o mare parte dintre indivizii descoperiţi erau decapitaţi. Toate aceste dovezi i-au determinat pe arheologi să creadă că au de a face cu mormintele unor gladiatori sau ale unor militari din armata imperială romană.
Foto: thehistoryblog.com
În cadrul studiului pe care l-au realizat pe materialul osos descoperit în situl din Driffield Terrace, profesorul Matthew Collins, împreună cu colegii săi de la Universitatea din York, au analizat mostre ADN prelevate din oasele de la nivelul urechilor inferioare ale celor decedaţi. Probele au fost comparate cu materialul genetic provenind de la scheletele unor indivizi care au trăit în epoca fierului şi în perioada anglo-saxonă.
Foto: thehistoryblog.com
Rezultatele analizelor au arătat că genomul gladiatorilor presupuşi romani era similar cu cel al indivizilor din epoca fierului, dar foarte diferit de cel al anglo-saxonilor. Acest lucru demonstrează că influenţa genetică a romanilor asupra britanicilor nu a fost atât de puternică pe cât a fost, de exemplu, influenţa culturală în zona insulară de dincolo de Canalul Mânecii.
Foto: thehistoryblog.com
„Suntem obişnuiţi să credem că romanii au venit aici şi au schimbat în profunzime situaţia de la acea vreme. Aşa este, ei au făcut schimbări la toate nivelurile, însă structura genetică a populaţiei băştinaşe nu a suferit modificări importante”, a afirmat Matthew Collins.
Studiul efectuat de specialiştii britanici a arătat, de asemenea, că invazia triburilor anglo-saxone din secolele V-VI a avut un impact mult mai puternic asupra structurii genetice a băştinaşilor decât a avut-o cucerirea romană. Cu toate acestea, perioada de început a Evului Mediu rămâne rămâne un mister pentru lumea ştiinţifică.
Sursa: livescience.com
Vă propunem să urmăriţi şi: Motivul pentru care italienii au acoperit toate nudurile dintr-un muzeu celebru. Gestul a provocat FURIE