Sfârşitul monarhiei în România. În ce condiţii a avut loc abdicarea regelui Mihai I
Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind singurul urmaş legitim al lui Carol al II-lea. Prima dată a urcat pe tron la vârsta de numai şase ani, pe 20 iulie 1927, deoarece tatăl său renunţase la prerogativele de moştenitor al Coroanei.
Fiind minor, atribuţiile regelui au fost exercitate de o Regenţă. Treptat, această instituţie şi-a pierdut din autoritate, iar Carol al II-lea a profitat de divergenţele existente între formaţiunile politice şi pe 8 iunie 1930 a fost restaurat pe tronul României. Acest act a îmbrăcat forma unei lovituri de stat deoarece Constituţia prevedea clar că regele domneşte pănă la moarte sau până la abdicare, iar regele Mihai era în viaţă şi nici nu abdicase.
A doua domnie a survenit într-un moment dramatic pentru România. După pierderile teritoriale din vara anului 1940, Carol al II-lea a abdicat, iar Mihai a redevenit rege al României. Având o vârstă fragedă de 19 ani, Mihai l-a învestit cu puteri depline în stat pe generalul Ion Antonescu, preşedintele Consiliului de Miniştri. Pentru a elibera Basarabia şi nordul Bucovinei, generalul a angajat România în război de partea Puterilor Axei, armata română participând la campania din URSS.
După trei ani, Naţiunile Unite au întors soarta războiului în favoarea lor, iar armata română era într-o situaţie dezastruoasă. Antonescu a refuzat să semneze armistiţiul care prevedea condiţii foarte dezavantajoase pentru ţara noastră, însă clasa politică se temea că situaţia s-ar putea transforma într-o catastrofă. Sprijinit de liderii principalelor partide, regele Mihai l-a demis şi arestat pe Ion Antonescu printr-o lovitură de palat în ziua de 23 august 1944.
România a semnat armistiţiul cu URSS, însă odată cu acest moment ţara noastră a fost inclusă definitiv în sfera de influenţă sovietică. De acest fapt a profitat Partidul Comunist Român, care în trei ani de zile a reuşit să acapareze întreaga putere de stat şi să elimine orice forţă de opoziţie faţă de noul regim. Pe 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit să abdice.
După 50 de ani de exil, lui Mihai i s-a redat cetăţenia română şi i s-a permis să revină definitv în ţară abia în 1997, în timpul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu. În prezent, familia regală se ocupă în special de reprezentarea externă a României şi a făcut lobby în cancelariile occidentale pentru aderarea ţării noastre la NATO şi Uniunea Europeană. Pe 30 decembrie 2007, Mihai a modificat Statutul Casei Regale, renunţând la legea salică de succesiune. Astfel, după moartea sa, principesa Margareta, fiica cea mare, va deveni şeful Casei Regale a României.
Surse: enciclopediaromaniei.ro, wikipedia.org
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 30 decembrie:
1460 – În timpul Războiului celor Două Roze, în Anglia, Casa de York pierde în faţa Casei de Lancaster în Bătălia de la Wakefield.
1703 – Cutremur puternic în Tokio soldat cu 37 000 de morţi.
1906 – Iran devine monarhie constituţională.
1916 – La Budapesta este încoronat ultimul rege ungar Carol al IV-lea.
1922 – A fost ratificat tratatul privind înfiinţarea Uniunii Sovietice, sub forma uniunii mai multor republici (se va dezmembra în 1991).
1944 – Regele George al II-lea al Greciei declară regenţă, lăsând tronul vacant.
1947 – Regele Mihai I este forţat să abdice şi să renunţe la conducerea statului. Este proclamată Republica Populară Română (RPR).
1950 – Vietnam, Laos şi Cambodia devin state independente.
1965 – Ferdinand Marcos devine preşedinte al Filipine.
1976 – Se constituie societatea româno-franceză Oltcit.
1986 – Începe invazia americană în Honduras.
1987 – Robert Mugabe ales preşedinte în Zimbabwe.
1993 – Israelul şi Vaticanul stabilesc relaţii diplomatice.
2006– Fostul preşedinte al Irakului Saddam Hussein a fost executat după ce fusese găsit vinovat de crime împotriva umanităţii de Tribunalul Special Irakian.