Ferdinand şi Maria s-au cunoscut la castelul Wilhemshohe, unde fusese în prizonierat împăratul Napoleon al III-lea după capitularea de la Sedan. Ferdinand, ca ofiţer prusac, participă aici la un banchetul dat de Kaiser la încheierea manevrelor militare. Adolescenta Maria, invitată din Anglia, stă alături de prinţul Ferdinand, dar idila lor nu se înfiripă.
Ferdinand este prea trimid, iar Maria nu pare interesată. Persoanele din anturajul celor doi îi vor împreună, fie din raţiuni sentimentale, de rudenie sau politice. În perioada următoare cei doi vor fi plasaţi alături la banchete, recepţii, ceremonii. La Munchen, în martie 1892, după ce Ferdinand află chiar de la Kaiser ce se punea la cale, o cere în căsătorie pe Maria care acceptă.
Pentru desfăşurarea ceremoniei s-a optat pentru Sigmaringen. Terasa castelului de aici era cât un teren unde se putea organiza un turnir. Nuntaşi au venit din toată lumea aristocrată a Europei: împăraratul Wilhelm al II-lea al Germaniei şi marele duce de Connaught care o reprezenta pe regina Victoria. A venit marele duce de Alexis, trimis al ţarului, un paşă din partea sultanului. Din rândul marilor familii domnitoare doar cea italiană lipseşte.
Căsătoria a avut loc în după-amiaza zilei de 29 decembrie 1892. Mai întâi cununia civilă, apoi cea catolică. Mireasa de 17 ani e condusă la altar, cu inima strânsă, de tatăl ei, ducele de Edinburgh. Urmează ceremonia anglicană, oficiată de Mr. Lloyd, trimis de regina Victoria.
La câteva zile după nuntă şi o scurtă vacanţă la Krauchenwies, tânăra pereche vine spre ţară. Zăbovesc la Munchen şi Viena. Prin Ardeal călătoresc noaptea, pentru a evita manifestările românilor şi de a avea probleme cu Austro-Ungaria. În ţară sunt primiţi cu un entuziasm pregătit, dar sincer. Intrarea se face pe la Predeal, unde sunt întâmpinaţi de generalul Barozzi şi de prefectul de Prahova. La Chitila îi aşteaptă cel de Ilfov.
La Gara de Nord din Bucureşti tinerii sunt întâmpinaţi de rege, miniştri şi primarul Capitalei, Grigorie Trandafil. De la gară se merge la Mitropolie. Peste tot casele sunt decorate. Şcoala este întreruptă între 23 şi 26 ianuarie pentru ca elevii să participe la frumoasa sărbătoare. Se ţine o slujbă unde participă toată lumea bună a României.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 29 decembrie:
1170 – Thomas Becket, Arhiepiscop de Canterbury, este asasinat în interiorul Catedralei Canterbury de susţinători ai regelui Henric al II-lea; el devine ulterior sfânt şi martir în Biserica Anglicană şi Biserica Catolică.
1837 – Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, o reşedinţă a ţarilor, arde complet. Focul durează 30 de ore.
1845 – Republica Texas s-a unit cu Statele Unite ale Americii, devenind al 28-lea stat al acestei federaţii.
1893 – Oficierea căsătoriei dintre Principele Ferdinand de Hohenzollern, moştenitor prezumtiv al tronului României, cu principesa Maria (fiica Ducelui Alfred de Edinburgh–Coburg şi a Marii Ducese Maria a Rusiei) la Sigmaringen, în Germania.
1910 – Demisia Guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu (datorită activităţii legislative şi necesităţii de reorganizare a partidului); se formează un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp, care promovează o susţinută şi eficientă iniţiativă.
1925 – Este creat Partidul Comunist Francez.
1959 – S-a deschis prima linie a metroului din Lisabona.
1970 – Conducerea Partidului Comunist Român a aprobat deshumarea osemintelor lui Iuliu Maniu, aflate în incinta penitenciarului Sighet, şi reînhumarea lor în satul Bădăcin, judeţul Sălaj. De asemenea, a fost aprobată deshumarea osemintelor lui Ion Mihalache aflate în incinta penitenciarului Râmnicu-Sărat şi reînhumarea lor în comuna Topoloveni, judeţul Argeş.
1989 – Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu condus de Petre Roman, primul guvern al României de după căderea comunismului.
1989 – Václav Havel devine preşedinte al Cehoslovaciei.