Adept al francmasoneriei, acest avocat şi filosof de prestigiu a marcat profund istoria românilor. A fost un mare ADVERSAR al absolutismului habsburgic, fiind închis de trei ori

A fost fiul lui Samu Murgu,ofiţer în armata imperială, şi Cumbria Murgu (născută Pungilă). Şi-a început studiile în comuna natală, apoi la Caransebeş, unde tatăl său s-a mutat în interes de serviciu în anul 1815. Începând cu anul 1826 Eftimie studiază la Seghedin filosofia, apoi se transeferă la Budapesta unde studiază Dreptul, pe care îl termină în anul 1830 cu rezultate foarte bune. În capitala Ungariei s-a împrietenit cu Damaschin Bojinca şi a început să colaboreze cu revista Biblioteca Românească din Buda. În 1823 un oarecare Sava Tokoly publică la Halle o broşură care neagă cu vehemenţă originea latină a românilor. Ca răspuns, Murgu şi Bojinca publică o lucrare prin care combat tezele antiromâneşti ale lui Tokoly, Murgu în limba germană şi Bojinca în latină şi româneşte.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Toate diplomele obţinute în decursul timpului au fost obţinute cu titlul de „EMINENCE”. Pe lângă română, vorbea fluent latina, maghiara, germana, greaca şi slavona.

Este iniţiat în tainele francmasoneriei la Iaşi în 1834, iar apoi devine Venerabilul unei loji din capitala Moldovei.

În 1834 pleacă în Moldova pentru a preda filosofia la Gimnaziul de la Trei-Ierarhi din Iaşi. Anul următor gimnaziul s-a transformat în Academia Mihăileană, unde Eftimie Murgu întemeiază catedra de filosofie. Ideile pe care le-a propagat la Iaşi, atât în rândul cunoscuţilor cât şi în rândurile elevilor săi, au iscat nemulţumiri în rândurile boierimii conservatoare. Responsabil cu învăţământul moldovenesc, Gheorghe Asachi l-a denunţat pe Murgu lui Mihail Sturza pentru atitudinea revoluţionară şi legăturile cu oponenţii domnitorului. În consecinţă Murgu a fost nevoit să-şi dea demisia.

Nevoit să părăsească Iaşiul, Eftimie Murgu s-a stabilit la Bucureşti, unde intenţiona să intre la Colegiul Sfântul Sava. A trebuit să aştepte un an de zile până la numire, timp în care a trăit din avocatură şi lecţii particulare de filozofie. Motivul era că Eforia Şcoalelor din Bucureşti era preocupată de renumele de revoluţionar şi de ideile lui Murgu şi de aceea a întârzia pe cât posibil numirea sa. Printre elevii care au luat lecţii particulare de filosofie de la Eftimie Murgu s-au aflat şi Nicolae Bălcescu şi C.A. Rosetti, care vor deveni ulterior lideri de marcă ai revoluţiei din Ţara Românească.

Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debreţin unde votează detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte. S-a declarat împotriva oligarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbeşti conduse de Iosif Rajacič, dispută ce avea ca temei şi scop obţinerea dreptului ca Biserica Ortodoxă din Banat şi Transilvania să-şi desfăşoare activitatea în limba maternă.

În concepţia sa revoluţionară, Eftimie Murgu era un adept înflăcărat al ideii de republică, un neobosit luptător pentru desfiinţarea relaţiilor feudale cît şi pentru unitate naţională a românilor.

În iarna anului 1848 Eftimie Murgu era la a doua detenţie, iar la 6 februarie procesul lui se reia, el cerînd să fie dus în faţa împăratului. Astfel, datorită manifestaţiilor tineretului român din Pesta, Murgu este eliberat la 9 aprilie. După cîteva zile i se propune de către Timotei Cipariu să prezideze Adunarea de la Blaj, ”ofertă” pe care o refuză.

La 24 iunie este ales deputat simultan în circumscripţiile electorale Lugoj, Oraviţa şi Făget. Cu ocazia validărilor la şedinţa Adunării Naţionale din 6 iulie 1948 va opta pentru mandatul Lugojului. Obţine dreptul de a convoca o adunare populară la Lugoj şi la 27 iunie în deschiderea adunării este proclamat preşedinte al acesteia.

Adunarea în frunte cu Murgu a votat o moţiune care prevedea:

1. Înarmarea poporului român să se facă în timp de 6 zile pentru defensivă, apoi, după ce Statul a înarmat poporul să treacă în ofensivă.
2. Armele confiscate de Stat să fie redate poporului.
3. Eftimie Murgu să fie ales căpitan suprem al Banatului
4. Episcopii bănăţeni să fie supuşi căpitanului.
5. Să se ia în seamă şi naţionalitatea românilor.
6. Introducerea limbii române în toată administraţia din Banat.
7. Poporul depune jurământ pentru frăţietate, patrie şi pentru naţionalitate română.
8. Adunarea îl numeşte pe protopopul Petrovici din Lipova în funcţia de vicar episcopesc pentru dieceza Timişoara, iar pe protopopul Vuia pentru dieceza Vârşeţului.

În anul următor revoluţiei, Eftimie Murgu votează detronarea habsburgilor (la 13 aprilie) cât şi noua lege a naţionalităţilor care cuprindea obţinerea unor drepturi minimale pentru români, precum şi reorganizarea unei legiuni române (28 iulie). Pentru curajul avut de a vota împotriva habsburgilor este arestat la 22 august şi condamnat la moarte pentru „înaltă trădare faţă de monarhia habsburgică”. Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt, din Boemia. Dupa ce iese din închisoare mai candidează o dată pentru funcţia de deputat în Dietă şi în 1861 este ales deputat de circumscripţia electorală din Moraviţa, iar în 1865 scrie ultima lucrare intitulată „Despre memorandumul Congresului Sîrbesc”, activitatea fiindu-i îngrădită de faptul că închisorile l-au slăbit foarte mult. S-a stins din viaţă la Budapesta, în data de 8 mai 1870, şi a fost înmormântat în cimitirul Rerepesy. Osemintele sale au fost aduse în ţară în 1932 şi reînhumate în cimitirul de la Lugoj.

Surse: Enciclopedia României, Wikipedia

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 28 decembrie:

1856 – S-a născut Woodrow Wilson, al 28-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, laureat al Premiului Nobel pentru pace pe anul 1919

1895 – În cafeneaua „Grand Café” din Paris are loc prima proiecţie de film, realizată de fraţii Lumière

1923 – A încetat din viaţă Alexandre Gustav Eiffel, inginer francez (n. 15 decembrie 1832)

1937 – A încetat din viaţă Maurice Ravel, compozitor şi pianist, autorul celebrului „Bolero” (n. 7 martie 1875)

1945 – A încetat din viaţă Theodore Dreiser, scriitor american („O tragedie americană”, „Sora Carrie”) (n. 27 august 1871)

1947 – A încetat din viaţă Regele Victor Emmanuel III al Italiei (n. 1869)

1973 – Scriitorul rus Alexandru Soljeniţîn publică „Arhipelagul Gulag”

1986 – A încetat din viaţă Andrei Tarkovski, regizor rus („Călăuza”, „Andrei Rubliov”)(n. 4 aprilie 1932)

1989 – Pentru prima dată, după o lungă pauză, se întruneşte Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. Este ales un comitet provizoriu de conducere alcătuit din Mircea Dinescu – preşedinte, Ana Blandiana, Dan Deşliu, Ştefan Augustin Doinaş, Domokos Geza, Octavian Paler, Eugen Simion, Stelian Tănase şi Dan Hăulică. S-a hotărît convocarea Congresului Naţional al scriitorilor.

1989 – A încetat din viaţă Hermann Oberth, fizician şi inventator german născut la Sibiu (n. 1894)

1997 – A încetat din viaţă Corneliu Baba, pictor (n. 18 noiembrie 1906)

2000 – Parlamentul a acordat votul de învestitură Cabinetului Adrian Năstase

2004 – Cabinetul Tăriceanu a primit votul de învestitură al Parlamentului

2004 – A încetat din viaţă scriitoarea americană Susan Sontag, considerată drept cea mai europeană dintre scriitorii americani, cunoscută pentru eseurile sale despre artă şi literatură, pentru analizele critice la adresa Occidentului şi pentru părerile sale de stânga.(n. ianuarie 1933)

2005 – A fost lansat satelitul Giove A, destinat testării condiţiilor reale ale tehnologiilor sistemului european de localizare Galileo. Sistemul Galileo, ce va permite Europei să-şi câştige independenţa faţă de celebrul sistem de poziţionare globală (GPS), controlat de americani, riscă, în opinia observatorilor, să ducă, în scurtă vreme, la o noua tensionare a relaţiilor dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană. In timp ce ţările europene susţin că au nevoie de un sistem care să le asigure independenţa fata de GPS, Washingtonul consideră că un asemenea sistem ar pune în pericol securitatea naţională a SUA, oferind potenţialilor terorişti un mijloc eficient de a ataca obiective americane.

2008 – A încetat din viaţă interpretul şi compozitorul de rock, Delaney Bramlett (n. 1 iulie 1939)

2010 – A încetat din viaţă muzicianul de jazz Billy Taylor; cântecul său „I Wish I Knew How It Would Feel to Be Free” a devenit un imn al mişcării pentru drepturile civile din Statele Unite ale Americii (n. 24 iulie 1921)

2010 – A încetat din viaţă Agathe von Trapp, fiica cea mare a familiei von Trapp, care a inspirat scenariul filmului „Sunetul Muzicii” (n. 12 martie 1913).