Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire

Ileana s-a născut la Bucureşti la 23 decembrie 1908/5 ianuarie 1909, ca fiica cea mică a prinţesei Maria şi a principelui Ferdinand. Deşi au existat zvonuri că tatăl adevărat al Ilenei este de fapt Barbu Ştirbei, regele a admis paternitatea. A avut patru fraţi mai mari: Carol, Elisabeta – mai târziu Prinţesă moştenitoare a Greciei, Maria – mai târziu regină a Iugoslaviei – şi Nicolae. Despre fratele ei mai mic, Mircea, de asemenea s-a spus că ar fi fost copilul Prinţului Ştirbei; Prinţul Mircea a murit la aproape patru ani de febră tifoidă, potrivit site-ului Istorie pe scurt.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Până la vârsta de 5 ani s-a bucurat de toate privilegiile unei vieţi la palat. Declanşarea Primului Razboi Mondial, a obligat famila regală, împreună cu guvernul şi parlamentul, să se refugieze din calea trupelor germane la Iaşi. Educaţia a primit-o cu precădere în familie, de la pregătitori, de la părinti şi de la personalul curţii. De la mama sa a învăţat limbile engleză şi franceză, iar de la tată – germana. A fost crescută cu dragoste faţă de România, poporul, tradiţiile şi limba română. A frecventat Colegiul din Heathfield-Ascot din Marea Britanie. A studiat sculptura cu Ion Jalea şi pictura cu Jean Al.Steriadi. În 1926 călătoreşte împreună cu regina Maria şi fratele Nicolae în America, şi apoi în Spania. Domniţa Ileana – cum o numeau apropiaţii – a fost fondatoarea sau preşedintele a unor organizaţii de cercetaşi precum Asociaţia Creştină a Femeilor Române, Asociaţia Ghidelor şi Ghizilor din România etc. Principesa Ileana fiind pasionată de yachting, obţine brevetul de căpitan de cursă lungă, navigând mai mulţi ani cu yachtul „Isprava”, fiind singura femeie din România cu această calificare. Participă la diverse expediţii în Munţii Carpaţi.

În timpul „Restauraţiei“, Ileana se afla într-un voiaj în Egipt. Ea a salutat gestul politic al fratelui său, însă, la scurt timp, noul rege, Carol al II-lea, a hotărât să-i restrângă apariţiile publice, deranjat de popularitatea Domniţei pe care românii o iubeau ca pe regina Maria. La sfârşitul anului 1930, Ileana îi scria Regelui Carol al II-lea: „Te rog să înlături neîncrederea ce o ai în mine căci ştii cât de mult ţin la tine şi cum mă doare să te văd supărat. Fii îngăduitor, vreau să fac bine, vreau să te mulţumesc dar sunt tânără şi greşesc fără să vreau. În orice clipă sunt gata să te servesc fiindcă îmi eşti Rege şi apoi eşti fratele meu pe care îl iubesc atât de mult”. Dar Regele, hotărât să nu împartă cu nici un alt membru al familiei regale puterea politică şi popularitatea de care se bucura familia regală, a găsit o soluţie simplă de „a scăpa” de sora sa: Ileana trebuia să se mărite cu un prinţ străin şi să plece din ţară. În vara anului 1930, însoţind-o pe regină într-o vizită în Spania, Ileana îl întâlneşte la Barcelona pe arhiducele Anton de Habsburg, „un băiat foarte frumos, înalt, blond, sportiv, distins“.

Căsătoria cu arhiducele Anton

În martie 1931, Ileana şi regina Maria, întorcându-se dintr-o vizită la Paris, răspund unei invitaţii primite din Umrich, de la reşedinţa verilor Hohenzollern. Aici, Ileana îl reîntâlneşte pe arhiducele Anton. Se pare că reîntâlnirea nu era întâmplătoare, arhiducele fiind chemat la dorinţa expresă a Regelui Carol al II-lea. Iniţiativa s-a dovedit inspirată. Pe 20 aprilie 1931, Ileana îi cere fratelui său binecuvântarea şi consimţământul ca şef al Casei Regale. La întoarcerea în ţară, Ileana a anunţat oficial că intenţionează să se căsătorească cu arhiducele austriac. Şeful Casei Regale Române, Regele Carol al II-lea, îşi dă acordul.

Anton era fiul arhiducelui Leopold-Salvador de Habsburg-Toscana şi al arhiducesei Blanka de Bourbon, infanta Spaniei, născut la 20 martie 1901, în Viena imperială. Numele complet al Arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef Ignatz Raphael Michael Margaretha Nicetas, un nume demn de un arhiduce de Austria, primit în amintirea naşilor de botez. După proclamarea Republicii Austria, Anton şi familia sa se retrag în Spania. Arhiducele, absolvent al şcolii Superioare de Inginerie din Madrid, s-a angajat la uzinele Ford din Londra, după care s-a stabilit la Barcelona, unde a deschis, împreună cu fratele său Franz-Josef, un service automobilistic şi de aviaţie. Împătimit aviator, era câştigătorul a numeroase concursuri aviatice internaţionale. Astfel, pe cei doi logodnici îi apropia şi pasiunea pentru sport, fiind cunoscute preocupările Ilenei pentru călărie, automobilism şi yachting.

Căsătoria a fost rodul unei iubiri împărtăşite de ambii soţi şi o decizie acceptată fără rezerve de Casa Regală Română, fiind pentru prima oară când un membru al familiei regale s-a căsătorit fără a încheia o căsătorie morganatică sau fără a trebui să respecte o alianţă matrimonială. A fost ultima căsătorie oficială încheiată în ţară pentru un membru al familiei regale române. Ceremonia căsătoriei are loc la castelul Pelişor, pe data de 26-27 iulie, Ileana având 22 de ani. Pentru că tatăl ei murise în 1927, a fost condusă la altar de fratele ei mai mare, regele Carol al II-lea.

Citeşte continuarea în Istorie pe scurt!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 23 decembrie:

1777 – S-a născut Alexandru I, ţar al Rusiei (1801-1825, m. 1925)

1790 – S-a născut Jean François Champollion, cunoscut orientalist; a descifrat, în 1822, hieroglifele, punând bazele egiptologiei moderne (m. 4 martie 1832)

1804 – S-a născut Charles Augustine Saint-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (m. 13 octombrie 1869)

1806 – Războiul ruso-turc (1806-1812) – în primele lupte care s-au dat după ocuparea Moldovei, la Fierbinţi şi la Olteanu, ruşii au ieşit victorioşi. Au intrat în Bucureşti la 25 dec. 1806, reinstalând ca domn pe Constantin Ipsilanti.

1823 – S-a născut compozitorul Alexandru Flechtenmacher (m. 28 ianuarie 1898)

1872 – A încetat din viaţă Theophile Gautier, poet francez, nuvelist (n. 1811)

1896 – S-a născut Giuseppe Tomasi di Lampedusa, scriitor italian (m. 23 iulie 1957).

1910 – S-a născut Infanta Dona Maria de las Mercedes des Bourbon, mama regelui Juan Carlos al Spaniei (m. 2 ianuarie 2000)

1919 – Un cutremur de pamânt în Mexic a făcut peste 7.000 de victime.

1920 – Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei şi a fost semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast.

1933 – S-a născut Akihito, împăratul Japoniei, al 125-lea descendent în linie directă de la primul împărat, Jimmu Tenno.

1941 – Premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei „Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă).

1947 – Fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley au conceput primul tranzistor.

1948 – Japonia. Sunt executati opt criminali de război, printre care şi fostul premier Hideiki Tojo.

1963 – Se încheie prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul „Bucureşti”.

1979 – Trupele militare sovietice ocupă Kabul-ul, capitala Afganistanului.

1986 – A încetat din viaţă Eugenia Popovici, actriţă; a creat roluri de mare expresivitate pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost profesor şi rector al IATC (1972-1976); din filmografie „Darclée”, „Anotimpuri”) (n. 1914)

1986 – Dick Rutan şi Jeana Yeager au terminat primul zbor în jurul lumii cu un avion numit Voyager, fără să-l realimenteze cu combustibil

1989 – Consiliul Frontului Salvării Naţionale l-a numit în funcţia de ministru al Apărării pe generalul-colonel Nicolae Militaru.

1989 – Au fost eliberaţi din închisori deţinuţii politici, printre care şi cei câţiva ziarişti din gruparea „României libere” (Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă) care, cu un an în urmă, protestaseră deschis împotriva regimului.

1989 – Graniţele României au fost redeschise.

1990 – La Aeroportul Otopeni se dezveleşte un monument din marmură neagră pe care sunt gravate numele celor care şi-au pierdut viaţa în acest loc, în evenimentele din decembrie 1989.

1992 – S-a constituit Comitetul Fulbright, un pas important în dezvoltarea relaţiilor de schimburi în domeniul învăţămîntului între România şi SUA.

1996 – A avut loc premiera românească a filmului „Grădina lui Celibidache”, de Serge Ioan Celibidache.

2000 – Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

2003 – Muzeul Colecţiilor de Artă s-a redeschis după 19 ani de inactivitate. Constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, MCA a fost inaugurat oficial la 21 august 1978, cu menirea de a reuni într-un singur aşezămînt colecţiile particulare devenite publice.

2004 – A încetat din viaţă pictorul american Tom Wesselmann, unul dintre maeştrii curentului Pop Art, cunoscut mai ales pentru nudurile feminine. A format alături de Roy Lichtenstein şi Andy Warhol un trio emblematic pentru curentul Pop Art. El era ultimul supravieţuitor din acest grup care făcea furori în anii ’60. Cei trei au reintrodus elementul figurativ în pictură şi au integrat în operele lor coduri din publicitate şi benzile desenate.

2008 – Naţionala de handbal feminin a Norvegiei a câştigat, pentru prima dată în istoria sa, finala Jocurilor Olimpice, în faţa campioanei mondiale Rusia, de care a dispus cu scorul de 34-27 (18-13).

2008 – Moscova şi Chişinăul au semnat cel mai mare contract de livrare de energie electrică de până acum către Republica Moldova.