Una dintre cele mai mari bătălii din istoria românilor. Regele Ungariei a scăpat cu viaţă ca prin minune din ea
Deși vasal al regelui Ungariei, așa cum este numit în mai multe documente ale vremii, Basarab dăduse destule semne de rebeliune față de cel ce ar fi trebuit să îi fie suveran… Carol Robert de Anjou.
În anul 1323, Basarab îl sprijină militar pe țarul bulgar Mihail Sisman în lupta împotriva Imperiul Bizantin, o acțiune ce încalcă vasalitatea să față de regele Ungariei.
Citeşte şi
Șapte ani mai târziu, la 28 iulie 1330, voievodul muntean este alături de același Mihai Sisman în lupta de la Velbuzd, împotriva regelui sârb Ștefan Decanski, un aliat al lui Carol Robert de Anjou. Probabil, acesta a și fost motivul pentru care regele ungur decide să dea o lecție rebelului valah și să îl îndepărteze de la domnie. La doar câteva săptămâni de la acest ultim eveniment, Carol da ordinul de adunare a armatei celei mari a Ungariei. Cu toate acestea, 8000 dintre cei mai buni cavaleri unguri se aflau în Polonia, luptând împotriva cavalerilor teutoni. Este evident că nu toată armata a putut fi strânsă în campania îndreptată împotriva lui Basarab. Însă 30.000 de cavaleri, cu mult mai mult decât putea strânge valahul, luau drumul Țării Românești.
Severinul cade primul iar Curtea de Argeș este incendiată de regele răzbunător. Bolile și lipsurile armatei cauzate de pustiirea pământurilor valahe de către Basarab îl silesc pe Carol Robert să ceară retragerea. Nu era chiar victoria zdrobitoare pe care și-o dorise, dar era o lecție pe care valahul ar fi trebuit să o înțeleagă odată pentru totdeauna. În misterioasă trecătoare de la Posada, la 9 noiembrie 1330, Basarab lansează atacul surpriză asupra ungurilor. Și ce mai surpriză a fost pe cei care se considerau învingători. Mii de cavaleri își pierd viață încă din prima zi a luptelor.
Măcelul durează până pe 13 noiembrie, iar din însemnările regelui Carol Robert de Anjou, aflăm că apogeul luptei a fost acela în care cavalerii valahi au sarjat în mod repetat asupra supraviețuitorilor.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 9 noiembrie:
1989 – Căderea Zidului Berlinului, un simbol al Războiului Rece, a reprezentat primul pas către reunificarea Germaniei, divizată după cel de-al Doilea Război Mondial.
1818 – S-a născut Ivan Turgheniev, scriitor rus: „Prima iubire”, „Visul”, „O lună la ţară” (m. 3 septembrie 1883)
1857 – Moş Ion Roată cere desfiinţarea boierescului, în Adunarea ad-hoc din Moldova
1899 – S-a născut Gheorghe Ştefan, istoric şi arheolog, membru corespondent al Academiei Române (m. 29 februarie 1980)
1918 – A încetat din viaţă poetul, prozatorul şi dramaturgul Guillaume Apollinaire, reprezentant al curentului cubist şi cel care a avansat în literatură noţiunea de suprarealism (n. 26 august 1880)
1938 – Kristallnacht, eveniment considerat începutul Holocaustului. În toată Germania, au fost incendiate peste 200 de sinagogi, magazinelor evreieşti le-au fost sparte geamurile (ceea ce a dat numele de Kristallnacht, „noaptea sticlei sparte”), mulţi evrei au fost agresaţi fizic, peste 7.000 de oameni de afaceri evrei au fost atacaţi, cărţile religioase ale comunităţii evreieşti au fost arse în public, 91 de evrei au fost ucişi, iar peste 30.000 arestaţi şi trimişi în lagăre de concentrare.
1953 – A încetat din viaţă conducătorul arab Abd Al Aziz Ibn Saud, emir din Nejd şi imam al wahhabiţilor. El a eliberat la începutul secolului XX cea mai mare parte a Peninsulei Arabiei de sub stăpânirea otomană şi a fondat, în anul 1932, Regatul Arabiei Saudite. (n. 24 noiembrie1880)
1970 – A încetat din viaţă omul de stat Charles de Gaulle. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale a condus destinele Franţei libere, opunându-se regimului progerman de la Vichy, iar la începutul anilor ’60 a pus capăt crizei algeriene (n. 22 noiembrie 1890)
1986 – PF Teoctist este ales ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
1991 – A încetat din viaţă cântăreţul şi actorul francez Yves Montand. (n. 13 octombrie 1921)
1999 – A încetat din viaţă Romulus Vulcănescu, etnolog şi scriitor, membru de onoare al Academiei Române (n. 23 februarie 1912)
2008 – Dosarul privind crimele şi abuzurile Securităţii, în care erau reclamaţi 67 de foşti activişti de partid, psihiatri şi angajaţi ai Securităţii, Miliţiei şi Procuraturii, a fost închis de Parchetul instanţei supreme, care a motivat că a intervenit prescripţia faptelor