Momentul în care omenirea a fost la un pas de DISPARIŢIE

28 10. 2024, 07:35

Sursa foto: Shutterstock

Celebra şi totodată controversata criză a rachetelor din Cuba a fost fără îndoială, cel mai important moment al Războiului Rece, derulat în trecut între blocul sovietic şi cel ocidental. În urmă cu aproape cincizeci de ani, Statele Unite şi Uniunea Sovietică au fost mai aproape ca niciodată de declanşarea Armaghedonului.

Citeşte şi România în Primul Război Mondial, eşecul primelor bătălii

Citeşte şi 5 dintre cele mai cunoscute organizaţii criminale din istorie. Una dintre ele a organizat evenimentul care a dus la declanşarea Primului Război Mondial

Când în luna octombrie a anului 1962, J.F. Kennedy – preşedintele american din acea vreme a fost informat că un avion de spionaj americand e tip U-2 a descoperit rachete cu încărcătură nucleară trimise de sovietici în Cuba, bastionul lor comunist din Caraibe, acesta şi-a dat seama că este în mijlocul unei situaţii limită. Timp de 13 zile fatidice, cât timp Kennedy s-a confruntat cu Hruşciov, întreaga lume a trăit probabil cele mai încordate momente din întreaga noastră istorie. Cele două superputeri aveau nu doar posibilitatea de a se distruge reciproc, ci şi pe cea de a stinge definitiv lumina pe Terra. Din fericire, lucrurile s-au terminat altfel. Însă detaliile crizei din 1962 rămân şi astăzi extrem de interesante. Mai ales în prisma situaţiei actuale. Care nu este deloc una liniştitoare.

Situaţii tensionate

Imediat după ce a obţinut puterea deplină în Cuba anului 1959, liderul revoluţionar cubanez Fidel Castro a avut ca obiectiv principal, şi logic până la un punct, stabilirea unei alianţe trainice între ţara sa şi Uniunea Sovietică. Sub regimul său, Cuba s-a dezvoltat ca o ţară dependentă ombilical de URSS datorită ajutorului militar şi economic oferit de aceasta. Guvernul lui Castro era iniţial neutru competiţiei multiple dintre cele două superputeri.

URSS-ul iniţial nu era interesată de Cuba, iar Fidel Castro chiar vizitase Statele Unite în decursul anului 1959. Dar când reformele socialiste implementate de Castro au ameninţat intersele americanilor proprietari de pâmânturi din Cuba, brusc Castro a devenit un personaj indezirabil în toate cercurile de putere din Washington. Ostilitatea relaţiilor cubaneze-americane a oferit o ocazie mult aşteptată de Uniunea Sovietică care dorea instalarea unui avanpost militar în coasta americanilor. SUA a decis atunci să înceteze în anul 1961 orice relaţie diplomatică cu Cuba.

În acelaşi timp sovieticii erau în plin Război Rece (1945-1991) cu americanii şi aliaţii lor occidentali, perioadă presărată pe atunci cu numeroase confruntări politice şi economice. Cele două blocuri au intrat în probabil cea mai tensionată fază a relaţiei lor imediat după ce pilotul unui avion de spionaj de tip U-2 care zbura la mare altitudine deasupra Cubei pe data de 14 octombrie 1962 a fotografiat asamblarea mai multor rachete sovietice cu rază medie de acţiune de tip SS-4 care erau asamblate pentru o ulterioară instalare.

Două zile mai târziu, preşedintele Kennedy a fost informat oficial despre situaţie, fapt care l-a făcut să convoace de urgenţă un grup de strategi şi consilieri, grup care avea să fie cunoscut ulterior sub numele de Comitetul Executiv sau pe scurt, ExCom. În cadrul acestui for suprem activau cei mai importanţi oameni din SUA, precum Secretarul de Stat Dean Rusk, Secretarul Apărării Robert McNamara, directorul CIA, John McCone şi mulţi alţii. Timp de aproape două săptămâni, preşedintele Kennedy şi echipa sa urmau să se lupte cu criza diplomatică deja instalată între cele două superputeri, la fel cum în Kremlin, Nikita Hruşciov convocase un for asemănător.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 28 octombrie:

312 – Împăratul Constantin cel Mare îl învinge pe rivalul său Maxentius1728 – Se naşte, la Marton, navigatorul englez James Cook; este descoperitorul insulelor Société (azi Polinezia franceză), Noua Zeelandă şi Sandwich (azi arhipelagul Hawaii) (m. 14 februarie 1779)

1740 – A încetat din viaţă Anna Ivanova Romanova, împărăteasa Rusiei (1730-1740)

1919 – A încetat din viaţă istoricul Constantin Giurescu, membru fondator al Academiei Române (n. 10 august 1875)

1931 – S-a născut actorul Ilarion Ciobanu, remarcat pentru rolurile jucate în filmele „Aurul, dolarii şi ardelenii” – 1978, „Crucea de piatră” – 1993 şi „Terente, regele bălţilor” – 1995 (m. 7 sept 2008).

1954 – Ernest Hemingway primeşte premiul Nobel pentru Literatură

1958 – Cardinalul Angelo Giuseppe Roncalli a fost ales Suveran Pontif, luându-şi numele de Ioan al XXIII-lea

1992 – Au fost alese conducerile celor două Camere ale Parlamentului României, în urma convocării parlamentarilor nou aleşi. Oliviu Gherman (FDSN) a fost ales preşedinte al Senatului, iar Adrian Năstase (FDSN) a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor

1993 – Întrunit în sesiune plenară, la Strasbourg, Parlamentul european a ratificat Acordul de asociere a României la Comunităţile Economice Europene

2000 – Se desfăşoară primele alegeri municipale organizate în provincia Kosovo, administrată de către ONU

2005 – A încetat din viaţă sculptorul Ion Irimescu, membru de onoare al Academiei Române, deţinător al ordinului „Steaua României”, cea mai mare distincţie pe care o poate acorda instituţia prezidenţială, câştigătorul Premiului de Excelenţă în Cultura Româna pe anul 2001 (n. 27 februarie 1903)

2008 – A încetat din viaţă actriţa Dina Cocea. A jucat pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, dar a cochetat şi cu apariţiile pe marile ecrane, debutând, în 1939, în filmul „O noapte de pomină” şi continuând cu producţii precum „Neamul Şoimăreştilor”, „Ştefan cel Mare”, „Cantemir” şi „Iancu Jianu” (n. 27 noiembrie 1912)

Articole recomandate