Arma LETALĂ a lui Hitler. Cu o viteză de 5.600 km/h, a provocat oroare în Europa

Arma a fost precursoarea rachetelor utilizate în programele spaţiale. Realizarea acesteia a reprezentat unul dintre cele mai importante progrese ale tehnologiei secolului al XX-lea, însă racheta a provocat dezastre oribile. A fost construită  cu scopul expres de a fi folosită împotriva Marii Britanii, unde a provocat teroare.

• Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria românilor
• Au fost găsite primele fosile de dinozaur în Hong Kong

Cunoscută şi sub numele de „Arma Răzbunării 2”, racheta propulsată cu propergol lichid a fost prima rachetă balistică de luptă cu rază lungă de acţiune şi primul obiect construit de om care a efectuat un zbor suborbital.

A fost prima rachetă balistică cu rază mare de acţiune. Până la sfârşitul războiului, V-2 a fost aruncată pe teritoriul Marii Britanii de mai mult de 1.400 de ori, provocând distrugeri uriaşe, de fiecare dată când a fost utilizată.

Ea a fost folosită şi la Anvers, în Belgia. În total, în urma atacurilor efectuate de V-2, Germania a provocat 7.250 de victime din rândurile militarilor şi civililor.

Racheta cu propulsie V-2 putea ajunge la altitudinea de 80 de kilometri şi a fost folosită frecvent de către Wehrmacht, până în septembrie 1944. Cu o greutate de 14 tone, ea a fost lansată pe verticală, putând ajunge la viteze de peste 5.600 de kilometri la oră si lovind ţinte aflate la distanţe de 320 de kilometri.

Racheta V-2 a fost precursoarea tuturor rachetelor moderne, inclusiv cele utilizate în programele spaţiale ale Statelor Unite şi Uniunea Sovietică.

Arma a fost prezentată de propaganda nazistă ca răzbunare faţă de bombardierele care atacau tot mai multe oraşe germane, începând din 1942 şi până când Germania a capitulat.

Surse: Mail Online, Wikipedia

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 3 octombrie:

1883 – S-a născut Agricola Cardaş, biolog, agronom şi publicist; este creatorul învăţământului mediu de zootehnie şi al Centrului universitar de zootehnie în Moldova, la Iaşi (m. 30 octombrie 1955)

1918 – Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni” la manifestul împăratului Carol I de Habsburg, în care, exprimând voinţa românilor, se proclama desprinderea ţinuturilor româneşti din cadrul Austro-Ungariei şi unirea lor cu România.

1938, a încetat din viaţă Alexandru Averescu, mareşal şi om politic. A participat la Războiul de independenţă (1877-1878), la cel de-al doilea război balcanic (1913), la Războiul de reîntregire naţională (a condus bătălia de la Mărăşti din 1916), a fost prim-ministru (ianuarie – martie 1918) şi ministru în mai multe rânduri între anii 1919 şi 1938, membru de onoare al Academiei Române (n. 9 martie1859, la Ismail, azi Ucraina).

1953 – A încetat din viaţă compozitorul şi poetul englez Sir Arnold Edward Trevor Bax. Poeziile şi povestirile sale au fost scrise sub pseudonimul Dermot O’Byrne (n. 8 noiembrie 1883).

1963 – A încetat din viaţă inginerul mecanic Augustin Maior, primul om de ştiinţă care a fundamentat teoretic telefonia multiplă cu curenţi purtători de înaltă frecvenţă; a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919) (n. 22 august 1882).

1990 – La mai puţin de un an de la căderea Zidului Berlinului, are loc reunificarea Germaniei

1996 – Senatul a adoptat proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului

2002 – Fostul preşedinte al sârbilor bosniaci, Biljana Plavsici, s-a declarat vinovată de comiterea de crime împotriva umanităţii în Bosnia, în cadrul unui acord prin care acuzarea a acceptat să renunţe la toate celelalte capete de acuzare formulate împotriva sa.

2005 – Premiul Nobel pentru medicină şi psihologie a fost atribuit australienilor Barry J. Mars şi J. Robin Warren, pentru descoperirile lor privind afecţiunile de stomac provocate de bacteria Helicobacter pylori

2008 – Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a primit din partea Ucrainei notificarea pentru faza a doua a proiectului de renovare a căii navigabile de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră.