Sissi, frumoasa împărăteasă care a scandalizat curtea de la Viena

Elisabeta Amalia Eugenia de Wittelsbach s-a născut în 1837 ca fiică a lui Maximilian Joseph de Bavaria şi Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Bavariei.

Prinţesa de Bavaria şi-a petrecut copilaria lipsită de rigiditatea şi restricţiile etichetei de la palatul Possenhofen, descoperind din felul de a trai al familiei propria pasiune pentru echitaţie, vânătoare, natură şi frumos. Pe când Elisabeta avea doar 16 ani, prinţul Franz Joseph, viitorul împărat al Austriei, îşi sărbătoreşte logodna cu Helena, sora Elisabetei. Întâlnind-o însă pe Elisabeta şi cucerit de naturaleţea şi nonconformismului felului său de fi, Franz Joseph o alege pe aceasta pentru a-i fi soţie. Incă adolescentă şi obişnuită să se bucure din plin de libertăţile statutului său, Elisabeta se trezeşte peste noapte împărăteasă a Austriei (1854).

Frumoasa nu s-a adaptat însă niciodată conduitei de la curtea imperială şi restricţiile curţii o făceau să se simtă nefericită şi să se distanţeze treptat de soţul său.

Sissi a adunat în jurul ei o întreagă lume ciudată unde întâlneai profesori de gimnastică, medici străini, vagabonzi, coafeze şi, bineînţeles, animale: câini, vaci, cai de circ, papagali.

Împăratul, care-şi iubea profund tânăra soţie, suferea din pricina acestor excentricităţi pe care le dezaproba şi nu le înţelegea, deoarece, pe cât de impetuoasă, de capricioasă, de superficială, de originală era Sissi, pe atât de meticulos, de punctual, de ordonat era Franz Iosef.

Trei copii s-au născut din această căsătorie, care era, după părerea tuturor, un eşec. Copiii au fost îndepărtaţi de Sissi ca să nu sufere influenţa nefastă a mamei lor. Acest lucru a determinat-o pe Sissi să călătorească foarte mult în lume.

Sissi, împărăteasa scandaloasă, care şi-a atras oprobriul curtenilor pentru că nu a vrut să se supună regulilor rangului ei, mai întreţinea şi o prietenie ciudată şi, adesea, prost înţeleasă cu vărul ei, Ludovic al II-lea de Bavaria, regele nebun şi homosexual care va fi teribil de atras de farmecul verişoarei sale.

La 10 septembrie 1898, la Geneva, în Elveţia, Sissi, în varsta de 61 de ani, a fost înjunghiată. Asasinul ei, Luigi Lucheni, i-a străpuns inima cu un cuţit. Pentru că după incident a reuşit să se deplaseze pe picioarele proprii şi plaga a avut dimensiuni extrem de mici, împărăteasa  n-a realizat că rana este mortală, iar ultimele ei cuvinte au fost: Ce mi s-a întâmplat? Deşi şi-a dorit mereu să moară pe mare şi marea să fie locul ei de odihnă, Sissi a fost înmormântată în cavoul imperial din centrul Vienei, oraş pe care nu l-a considerat niciodată acasă.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 10 septembrie:

1524 – S-a născut poetul Pierre de Ronsard, principalul reprezentant al şcolii literare franceze din sec. al XVI-lea cunoscută sub numele de „Pleiade” („Ode”, ” Amoruri „) (m. 27 decembrie 1585)

1709 – S-a născut poetul Antioh Dimitrievici Cantemir, scriitor şi diplomat, fiul lui Dimitrie Cantemir (m. 11 aprilie 1744).

1806 – A încetat din viaţă filologul Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob („Mithridates sau Lingvistică generală”) (n. 8 august 1732)

1870 – Scriitorul şi istoricul Alexandru Odobescu este ales membru al Academiei Române (n. 23 iunie 1834-m. 10 noiembrie 1895)

1892 – S-a născut Arthur Holly Compton, fizician; a descoperit radiaţiile Röentgen şi Gama. Laureat al Premiului Nobel în anul 1927 (m.15 martie 1962)

1916 – A încetat din viaţă publicistul Vintilă C.A.Rosetti, al treilea fiu al lui C.A.Rosetti, născut în Franţa, la 11/23 ianuarie 1853; a fost director al „Monitorului Oficial” (1901), membru fondator al Ligii culturale, editor al unor lucrări semnate de C.A.Rosetti şi al scrierilor literare ale Mariei Rosetti, mama sa.

1919 – Puterile Aliate au semnat, la Saint Germain, Tratatul de pace cu Austria, prin care se recunoştea, pe plan internaţional, unirea Bucovinei cu România.

1930 – Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor.

1930 – S-a născut Liviu Călin, poet, critic şi istoric literar (m. 17 martie 1994)

1979 – A încetat din viaţă Ionel Băjescu-Oardă, compozitor, scriitor, actor, cântăreţ (n. 30 decembrie 1883)

1991 – A încetat din viaţă regizorul Michel Soutter; a fost directorul Festivalului de Film de la Cannes din 1991 (din filmografie: „Lune avec les dents”, „Reperages Nord-Sud”) (n. 2 iunie 1932)

1996 – România a pierdut procesul intentat regelui Mihai, prin care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tablouri scoase la plecarea sa din ţara, incluzând opere ale pictorilor Rembrandt şi El Greco.

2005 – A încetat din viaţă starul american al muzicii blues Clarence „Gatemouth” Brown. În 1983, a câştigat un premiu Grammy cu albumul „Alright Again!” (n.aprilie 1924)

2007 – A încetat din viaţă actriţa americană Jane Wyman, câştigătoare a unui premiu Oscar în 1948 pentru rolul din filmul „Johnny Belinda”, prima soţie a fostului preşedinte american Ronald Reagan. (n. ianuarie 1917)

2007 – A încetat din viaţă Anita Roddick, fondatoarea companiei britanice de cosmetice Body Shop (n. octombrie 1942)

2008 – A fost pornit experimentul de reconstituire a unei găuri negre într-un accelerator de particule iniţiat de Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare ( a fost oprit pe 19 septembrie).