Blestemul domniilor fanariote pentru români

Imperiul Otoman a pus capăt domniilor fanariote în urma unui şir lung de consecinţe politice şi economice ale administraţiei străine în Ţările Române.

Considerată o formulă salvatoare de către Sublima Poartă, domnia fanariotă cel puţin în ultimul sfert de veac al duratei sale a produs şi mai multă corupţie, instabilitate politică şi regres economic în dauna Imperiului Otoman.

Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a fost punctul terminus al stăpânirii fanariote.  Filiaţia domnilor greci cu Rusia ţaristă şi dezvoltarea unei reţele subversive anti-otomane pe cuprinsul Peninsulei Balcanice a contribuit în parte la decizia sultanului de a reintroduce domniile pământene.

Nu în ultimul rând, solicitarea insistentă a boierimii române de a reveni la situaţia sa de dinainte de instalarea domnitorilor fanarioţi. Memoriile către viziri şi sultan au fost numeroase şi au arătat starea disperată a societăţii româneşti din cele două Principate.

Ce conțineau memoriile

Memoriile în 24 de puncte înaintate de delagaţiile munteană şi moldoveană conţineau ca revendicări : domnii pământene, corp de pază indigen ceea ce însemna cu o forţă de auto-apărare, izgonirea arnăuţilor, interdicţia de a cumpăra bunuri imobile de către sudiţi sau supuşi străini ce trăiesc în cele două principate, dreptul autohtonilor de a ocupa slujbe şi a avea privilegii

În iulie 1822 au fost instalaţi noi domnitori pământeni(autohtoni): în Ţara Românească Grigore Ghica al IV-lea şi Ioniţă Sturdza în Moldova. Primul avea ca obârşie marea boierime românească, cel din urmă provenea din Boierimea mijlocie. Şi unul şi celălalt au avut opoziţie din partea familiilor de boieri. Cu alte cuvinte accesul la putere nu a fost uşor, ci dimpotrivă pe parcursul domniilor lor s-au confruntat cu reclamaţii, memorii şi răstălmăciri atât la Petersburg, cât şi la Constantinopol în speranţa că domnitorii vor împărţi puterea şi conducerea administrativă cu opoziţioniştii acestora.

Domnitorii pământeni au avut ca prioritate pe agenda lor, normalizarea cursului vieţii sociale şi politice, ştergerea urmelor revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Abuzurile administraţiilor fanariote au fost un alt punct de îndeplinit, îndreptarea nedreptăţilor fiind un obiectiv greu de atins.

Epurarea dregătorilor greci

Reforme instituţionale cu adevărat nu au putut avea loc din cauza mandatului scurt şi a dezvoltării nefavorabile a situaţiei internaţionale din anii 1828-1829. Totuşi, în administrarea statului şi în justiţie s-au putut face câteva schimbări. Au fost epuraţi toţi deţinătorii greci de funcţii publice, a fost micşorat numărul acestor funcţii, domnitorul avea dreptul de a emite sentinţe  în pricini importante, un mai larg acces la actul de judecată. În domeniul fiscal aplicarea unui impozit pe venit, în care erau cuprinşi şi marii boieri a dat naştere la cele mai intense fricţiuni între domnitor şi cei din urmă.

În Moldova, tentativa de reformare a statului a mers şi mai departe. Domnitorul Ioniţă Sturdza a beneficiat de ştiinţa lui Ionică Tăutu artizanul unui proiect de constituţie – numită Constituţia cărvunarilor – în care se reforma practic sistemul electoral dar apăreau şi drepturi şi libertăţi de extracţie iluministă franceză.

Oponenții domnitorilor pământeni

Gruparea lui Iordache Rosetti Roznovanu în Moldova şi Constantin Bălăceanu în Ţara Românească au fost oponenţii cei mai deschişi şi mai stoici ai domnitorilor pământeni. Oligarhia boierească părea a fi după aceştia singura soluţie de conducere şi administrare a ţării.

Chiar dacă reformele sau schimbarea nu s-a produs cu iuţeala dorită, meritul reinstaurării domniilor pământene constă în primele manifestări ale clasei politice de a propune un proiect de dezvoltare a statelor româneşti, de emancipare naţională şi de afirmare a a acestora cel puţin în plan regional. Regulamentele organice estompează într-o măsură aceste deziderate, abia anul 1848 a adus coagularea voinţei şi intenţiilor ce dădeau naştere unei ţări unificate.

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 1 iulie:

1646 – S-a născut Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof, matematician şi fizician german.

1530 – Începe corespondenţa dintre umanistul român Nicolaus Olahus şi umanistul renascentist Erasmus din Rotterdam.

1804 – S-a născut scriitoarea franceză Georges Sand (m. 8 iun. 1876).

1872 – S-a născut aviatorul Louis Bleriot, primul care a reuşit traversarea Canalului Mânecii (m. 2 aug. 1936)

1881 – A apărut, la Iaşi, revista „Contemporanul”

1902 – A apărut, la Budapesta, apoi la Sibiu, revista literară „Luceafărul”, care a lansat doi dintre cei mai reputaţi scriitori de la începutul secolului: Octavian Goga şi Ion Agârbiceanu.

1935 – S-a înfiinţat Academia de Medicină din România, al cărei fondator este Daniel Danielopolu.

1944 – La Conferinţa de la Bretton Woods (SUA) s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a început la 1 martie 1947) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a început să funcţioneze la data de 25 iunie 1946.

1968 – România a semnat Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, intrat în vigoare la data de 5 martie 1970).

1990 – La Iaşi a avut loc ceremonia de instalare a Înalt Prea Sfinţiei Sale Daniel Ciobotea în funcţia de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

1991 – A avut loc ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Organizaţia Tratatului de la Varşovia a fost desfiinţată.

1993 – A fost introdusă Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), măsură aprobată prin Legea nr. 130/1992.

1996 – Prima doamnă a Statelor Unite, Hillary Clinton, a început un turneu în Europa de Est. Prima ţară vizitată a fost România.

1997 – România a devenit efectiv parte la CEFTA – Acordul Central European de Comerţ Liber (alături de Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia). Acordul de aderare a României la CEFTA a fost semnat la data de 12 aprilie 1997.

1998 – Austria a preluat, de la Marea Britanie, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

1999 – Parlamentul a aprobat tranzitarea teritoriului României de trupe cehe şi poloneze din KFOR.

1999 – Guvernul a aprobat Strategia naţională de privatizare pentru anul 1999. Documentul prevedea privatizarea a trei bănci – Bancorex, Banca Agricolă şi Banca Comercială Română, a marilor combinate siderurgice, a unor unităţi miniere, a unor producători de energie şi a unor reţele locale de termoficare.

2002 – In urma celor două tururi de scrutin ale alegerilor locale parţiale pentru primari, desfăşurate în 13 circumscripţii electorale, PSD a cîştigat 11 mandate, UDMR un mandat şi PNL un mandat.

2002 – Curtea Supremă din Chile a închis definitiv procedura juridică împotriva fostului dictator militar Augusto Pinochet, acuzat de comiterea mai multor asasinate şi răpiri.

2002 – Multimiliardarul american Steve Fossett a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală.

2002 – Curtea Penală Internaţională, primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea crimelor de război, şi-a început activitatea la Haga.

2004 – România a preluat preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, fiind singurul membru al Consiliului care conduce două comitete, respectiv comitetul 1540 privind neproliferarea armelor de distrugere în masă, şi Comitetul 1518 privind Irakul.

2005 – Jurnalistul Gabi Dobre a încetat din viaţă. A lucrat în echipa de realizare a emisiunii „Enigma”, apoi a fost moderator al Matinalului de la TVR 1, a avut o colaborare ca realizator la Antena 1 Ploieşti, a devenit manager la Alpha TV şi prezentator şi realizator al emisiunii „Prima pagină” la TVR Internaţional. (n. 1972)

2008 – Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a preluat preşedinţia UE într-o atmosferă de criză accentuată de refuzul preşedintelui polonez de a ratifica Tratatul de la Lisabona şi de criticile virulente formulate de Bruxelles la adresa sa.

2008 – Mel Galley, chitarist al trupei de heavy metal Whitesnake, a murit. Galley s-a alăturat trupei Whitesnake în 1982, după ce fondatorul acesteia, David Coverdale, a refăcut formula. („Here I Go Again”) (n. 1948)

2009 – A decedat actorul Karl Malden, premiat cu Oscar în 1951 pentru rolul lui Mitch din „Un tramvai numit dorinţă”