Împuşcătura care s-a auzit în toată lumea şi care a dus la declanşarea primei mari conflagraţii mondiale

Denumită drept „Împuşcătura care s-a auzit în toată lumea”, focul de armă care a dus la moartea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei a declanșat prima conflagrație mondială din istorie. Scopul politic al asasinatului a fost acela de a urgență desprinderea provinciilor de sud ale Imperiului Austro-Ungar în scopul formării unei noi entități statale denumită Yugoslavia sau Marea Șerbie.

La 28 iunie 1914, arhiducele Franz Ferdinand a plecat la Sarajevo alături de soţia sa, Sofia, ducesa de Hohenberg.

O primă încercare de asasinare a arhiducelui şi a ducesei a avut loc în drum spre primăria oraşului, când sârbul Nedeljko Cabrinovic a aruncat o bombă spre maşina în care se aflau înalţii oaspeţi. Cei vizaţi au scăpat nevătămaţi, dar au fost răniţi doi însoţitori ai acestora şi şase persoane din rândul privitorilor.

Franz Ferdinand nu a vrut să-și întrerupă vizita

În ciuda celor întâmplate, Franz Ferdinand a refuzat să îşi întrerupă vizita şi, după primirea festivă de la primărie, a insistat să facă un tur al oraşului. Soţia sa a încercat să-l convingă să renunţe la acest tur, dar stăruinţele sale au fost zadarnice.

Imediat după ce arhiducele şi soţia sa au părăsit primăria, sârbul bosniac Gavrilo Princip s-a desprins din mulţime şi de pe un pod aflat în apropierea guvernului a tras, de la foarte mică distanţă, două gloanţe mortale spre cuplul princiar. Victimele au fost duse la spital, unde s-a constatat moartea lor.

La fel ca Nedeljko Cabrinovic, şi Princip a fost arestat imediat după atacul ucigaş. În acel moment, Princip nu avea împlinit majoratul, de aceea nu a fost condamnat la moarte, ci la 20 de ani de închisoare la Theresienstadt (astăzi Terezin, Cehia), unde a murit peste patru ani de tuberculoză.

A doua zi după atentat, sicriele cu trupurile neînsufleţite au fost duse la gara din Sarajevo, cortegiul funerar fiind condus de mai multe batalioane de infanterie şi de cavalerie. Tunurile din cetate au tras o salvă de doliu, după care trenul s-a pus în mişcare. Înmormântarea a avut loc la Viena, într-un cadru restrâns.

Franz Ferdinand s-a născut în Graz, Austria, fiind fiul cel mare al arhiducelui Karl Ludwig (fratele cel tânăr a lui Franz Josef al Austriei) şi al prinţesei Maria Annunciata (a doua soţie a lui Karl Ludwig). Când avea 12 ani, unchiul său ducele Francisc al V-lea de Modena a murit, numindu-l pe Franz Ferdinand moştenitor.

Asasinarea moştenitorului tronului şi a soţiei sale a dus la escaladarea tensiunilor din Europa şi, o lună mai târziu, Austro-Ungaria declara război Serbiei, deşi aceasta acceptase condiţiile din ultimatumul pe care îl primise. Intrarea altor puteri europene în război, la începutul lunii august, a dus la declanşarea primei mari conflagraţii a secolului trecut, în care au murit mai mulţi oameni decât în oricare alt război care avusese loc până atunci.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 28 iunie:

1577 – S-a născut pictorul flamand Petrus Paulus Rubens. (opere: „Andromeda”, „Maria cu pruncul”) ( m. 30 mai 1640)

1712 – S-a născut Jean Jacques Rousseau, scriitor şi filosof. (scrieri: „Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni”, „Contractul social”) ( m. 2 iulie 1778)

1837 – S-a născut Petre P. Carp, unul dintre întemeietorii ”Junimii”, şeful Partidului Conservator (1907-1912), de mai multe ori ministru şi prim-ministru, critic literar şi traducător. (m. 19 iunie 1919)

1873 – A murit Andrei Şaguna, patriot român transilvănean. A fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania (n. ianuarie 1809)

1912 – S-a născut dirijorul de renume mondial Sergiu Celibidache. ( m . 14 august 1996)

1919 – A fost încheiat Tratatul de pace de la Versailles, între Puterile Aliate şi Germania. Delegaţia română, prezentă la Conferinţa de Pace, formată din I.I.C. Brătianu şi Constantin Coandă, a semnat Tratatul de pace cu Germania

1920 – România şi Finlanda au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie

1940 – A doua notă ultimativă adresată de URSS prin care România a fost silită să cedeze Basarabia şi nordul Bucovinei

1982 – Fostul preşedinte al SUA, R. Nixon, a făcut o vizită în România

1984 – Marea Adunare Naţională adoptă “Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”

1990 – Premierul Petre Roman a prezentat Declaraţia – program a Guvernului şi componenţa Cabinetului

2004 – Au început lucrările summit-ului NATO de la Istanbul, primul summit în formulă largită de 26 de membri, la care România a participat în calitate de membru al Alianţei

2006 – Muntenegru a devenit cel de-al 192-lea stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, la o lună după ce a rupt parteneriatul vechi de 88 de ani cu Serbia, finalizând astfel procesul de destrămare a fostei Iugoslavii