Epidemia care a decimat Armata României în plin război cu bulgarii pentru Dobrogea

Cel de-al doilea război balcanic a avut loc în 1913 între Bulgaria, pe de o parte, şi în principal Grecia şi Serbia, pe cealaltă. Dar având dispute teritoriale în trecut cu România, noul război a invitat România la o intervenţie militară în Bulgaria. Totodată Imperiul Otoman s-a folosit de prilej pentru a redobândi unele teritorii pierdute. Când trupele româneşti au invadat nordul Bulgariei şi se apropiau de capitala Sofia, Bulgaria a cerut armistiţiu.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?

În 10 iulie, românii au invadat regiunea disputată Dobrogea şi ameninţau Sofia din nord. Pentru a înrăutăţi situaţia, otomanii au profitat pentru a-şi recupera fostele posesiuni din Tracia, inclusiv Adrianopol, pe care bulgarii l-au abandonat la 23 iulie, fără a trage un foc. Armatele otomană şi română nu au pierdut trupe în lupte, deşi au suferit puternic de pe urma unei epidemii de holeră.

Armistițiul și tratatele

Un armistiţiu general a fost semnat la 18 iulie, iar schimbările teritoriale au fost reglementate în tratatele de la Bucureşti şi de la Constantinopol.

Bulgaria a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor câştigate în primul război balcanic, inclusiv sudul Dobrogei, cea mai mare parte a Macedoniei, Tracia şi coasta egeeană, cu excepţia portului Dedeagach. Serbia a devenit puterea dominantă în Balcani, iar Grecia a obţinut Salonic şi împrejurimile, plus cea mai mare parte a coastei Traciei Occidentale.

A fost doar o înţelegere temporară. Rezultatul a făcut din aliatul Rusiei, Serbia, o putere regională importantă, alarmând astfel Austro-Ungaria şi fiind astfel o cauză importantă de izbucnire, zece luni mai târziu, a Primului Război Mondial.

Descopera îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 27 iunie:

1901 – La Bucureşti, România şi Austro-Ungaria au încheiat o Convenţie cu privire la extrădarea reciprocă a infractorilor.1916 – A murit, în noaptea de 27 spre 28 iunie, pictorul Ştefan Luchian. (picturi: „Marea Neagră la Tuzla”, „Moara de la poduri”, „Anemone”, „Maci”, „Safta florăreasa”, „Un zugrav – Autoportret”) (n. 1 februarie 1868)

1926 – S-a născut Nicolae Simionescu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de biologie şi patologie celulară. (m. 6 februarie 1995)

1954 – A intrat în funcţiune prima centrală atomoelectrică sovietică (Obninsk).

1968 – România a semnat Pactul internaţional al drepturilor economice, sociale şi culturale şi Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la data de 19 decembrie 1960.

1992 – A avut loc prima Conferinţă Naţională a Frontului Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). În cadrul acestei Conferinţe, preşedintele României, Ion Iliescu, a acceptat propunerea FDSN de a candida pentru un nou mandat prezidenţial.

1996 – Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat cu majoritate de voturi, proiectul de Rezoluţie inclus în Raportul privind lichidarea moştenirii fostelor regimuri totalitarist-comuniste, prezentat de către deputatul roman Adrian Severin.

1996 – Emil Constantinescu şi-a anunţat oficial candidatura la preşedinţia României.

2001 – A murit actorul de film Jack Lemmon. (filme: ” Unora le place jazzul”, „Apartamentul „) (n. 8 februarie 1925)

2002 – A murit Constantin Rădulescu, paleontolog şi speolog, director al Institutului de Speologie”Emil Racoviţă”. (n. 23 februarie 1932)

2007 – Premierul britanic Tony Blair şi-a prezentat demisia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, înainte de a părăsi palatul Buckingham. Succesorul lui Blair la conducerea Guvernului britanic a fost desemnat Gordon Brown.

2008 – Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a colonelului magistrat Ion Vasilache în funcţia de procuror miliar şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

2008 – Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a procurorului Tiberiu Mihail Niţu în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie