138 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanţi inventatori români

Una dintre cele mai importante invenţii aparţinând unor români o a fost avionul cu reacţie.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

În Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a găzduit cea de-a doua ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Aeronautică. Au fost expuse cele mai noi piese de aviaţie. Cea mai interesantă maşinărie, care a atras atenţia multora, a fost un avion roşu, fără elice, pe a cărui plăcuţă metalică scria: COANDA-1910.

Acest avion a trezit interesul şi atenţia oamenilor nu numai pentru că nu avea elice, ci şi pentru că era total diferit faţă de ceea ce numeau ei până atunci „avion”. Maşinăria avea două aripi duble şi un singur loc, o anvergură de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg şi o forţă a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesantă parte din avionul lui Coandă era sistemul de propulsie, o adevărată revoluţie în construcţia de motoare de avioane, care avea sa constituie soluţia viitorului.

Motorul cu reacţie, inventat şi construit pentru prima dată de către Henri Coandă era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, răcit cu apă şi dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotaţii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tijă care rotea multiplicatorul de rotaţii; mişcarea era transmisă compresorului care câştiga o rotaţie de 4000 de rotaţii pe minut.

Forţa de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decât dacă motorul-piston era conectat la o elice. Mulţi vizitatori ai expoziţiei au fost suspicioşi privind decolarea avionului, până la o demonstraţie accidentală a lui Coandă, când, dorind să verifice motorul, avionul a început să mergă din ce în ce mai repede, până şi-a luat zborul.

Impresionat de flăcările produse de motor şi ingrijorat de faptul că nu mai pilotase un avion până atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul maşinăriei, care a pierdut din înălţime şi viteză până când a aterizat forţat.

Această încercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reacţie. Astfel, cu 30 de ani înainte de Heinkel, Campini şi Whittle, Coandă a construit şi a zburat cu primul avion cu reacţie.

Cele mai importante invenţii româneşti

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 7 iunie:

1843 – A încetat din viaţă poetul romantic Johann Christian Friedrich Hölderlin. (romanul în versuri „Hypérion”) (n. 20 martie 1770).

1848 – S-a născut pictorul postimpresionit Paul Gauguin. („Peisaj la Viroflay”, „Lupta lui Iacob cu îngerul”, „Fată din Tahiti”, „De unde venim? Ce suntem? Încontro ne îndreptăm?”) (m. 8 mai 1903).

1857 – S-a încheiat, la Paris, un Tratat de alianţă între Austria, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman care, încălcînd prevederile Tratatului de la Paris din 18/30 martie 1856, hotăra ca Delta Dunării şi Insula Şerpilor să fie repuse sub suzeranitatea Porţii Otomane.

1862 – S-a născut Philipp Edward Anton von Lenard, fizician, laureat al Premiului Nobel, în 1905. (m. 20 mai 1947).

1874 – S-a născut Alexandru Iacobescu, poet, prozator, traducător. (m. 1945).

1886 – S-a născut savantul român Henri Coandă, cel care a avut contribuţii importante la inventarea motorului cu reacţie şi a descoperit fenomenul aerodinamic numit “efectul Coandă”, cu aplicaţii tehnice multiple (m. 24 noiembrie 1972).

1886 – La Bucureşti, a fost încheiat primul Tratat de comerţ între România şi Elveţia, prin care cele două ţări îşi acordau clauza naţiunii celei mai favorizate.

1921 – A încetat din viaţă Luca Ion Caragiale, poet, fiul lui I.L.Caragiale, fratele lui Mateiu I. Caragiale. Poeziile sale, rămase în manuscris, au fost editate în anul 1972 de Barbu Cioculescu în volumul “Jocul oglinzilor”. (n. 2 iulie 1893).

1921 – A fost încheiată Convenţia de alianţă defensivă româno-iugoslavă care prevedea ca, în caz de atac neprovocat împotriva uneia dintre părţi, în scopul modificării ordinii stabilite prin Tratatele de Pace de la Trianon (4 iunie 1920) şi Neully-sur-Seine (27 noiembrie 1919), cealaltă parte semnatară să contribuie la apărarea părţii atacate.

1937 – A încetat din viaţă actriţa Jean Harlow, considerată un sex-simbol al anilor ’30. (n. 3 martie 1911) (“Îngerii infernului”, “Femeia cu părul roşu”).

1956 – A încetat din viaţă Julien Benda, romancier, eseist şi pamfletar. („Trǎdarea cǎrturarilor”) (n. 26 decembrie 1867).

1980 – A încetat din viaţă prozatorul şi eseistul Henry Miller. Romanele sale autobiografice, “Tropicul Cancerului”,”Tropicul Capricornului” au stârnit controverse în epocă. (n. decembrie 1891).

1990 – S-a semnat Convenţia de constituire a Cartelului Sindical Alfa, format din 7 federaţii şi circa 1,3 milioane de membri.

1996 – A avut loc, în Polonia, Reuniunea la nivel înalt a Iniţiativei Central Europene.

2000 – A încetat din viaţă Radu Selejan, poet şi prozator (n. 5 noiembrie 1935).

2000 – Eurocorps şi-a încheiat misiunea în cadrul forţei de stabilizare NATO din Bosnia-Herţegovina, misiune începută în iunie 1998.

2001 – A fost identificată gena care produce colesterolul de înaltă densitate lipoproteică (HDL-C).

2003 – Membrii expediţiei „Everest 2003”, care au cucerit cel mai înalt vârf al masivului Himalaya, au revenit în România.

2004 – Cabinetul israelian a adoptat planul de retragere din Fâşia Gaza, prezentat de premierul Ariel Sharon.

2004 – Printr-un decret emis pe 7 iunie de preşedintele Franţei, Jacques Chirac, actorului român Ion Lucian i-a fost decernat titlul de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, ca o recunoaştere a meritelor excepţionale în domeniul teatrului.

2011 – A încetat din viaţă pugilistul american Genaro Hernandez, care a câştigat de-a lungul carierei două centuri mondiale la categoria superpană (n. 10 mai 1966).