Cuza a murit în urmă cu 151 de ani, la Heidelberg, Germania. Conspiraţia din spatele abdicării marelui domnitor român

Pe 20 martie 1820 s-a născut la Huşi Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România.

• Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști
• Clara Barton, creatoarea Crucii Roșii Americane. „Mi-aș dori doar să pot lucra pentru un scop anume”

Alexandru Ioan Cuza a participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor.

La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.

Conspiraţia din spatele abdicării lui A.I. Cuza

Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii Moldovei şi Ţării Româneşti de către Puterea suzerană şi Puterile Garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, atunci când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România şi formând statul român modern, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.

Abdicarea domnitorului Alexandru Ion Cuza reprezintă un subiect insuficient cunoscut majorităţii românilor, un subiect tratat incomplet în manualele şcolare şi ignorat pe nedrept de istorici.

Epoca domniei lui Cuza este caracterizată prin trecerea bruscă de la orânduirea preponderent feudală a societăţii româneşti către o altă structură social-istorică, caracterizată prin modernism şi dezvoltarea industriei. Asistat de către consilierul său, Mihail Kogalniceanu, Cuza a iniţiat o serie de reforme care au dat un nou început societăţii române din acele timpuri.

Prima sa măsură, din anul 1863, a vizat confiscarea moşiilor deţinute de mănăstiri. Pentru a săvârşi această hotărâre controversată, domnitorul Cuza a avut nevoie de tot sprijinul pe care putea să-l ofere Parlamentul. Un an mai târziu, Alexandru Ioan Cuza purcede la dezrobirea ţăranilor de sub influenţa hotărâtoare a boierimii, precum şi la împroprietărirea marilor mase de ţărani agricultori.

Principalele sale reforme au avut un mare impact în străinătate şi au dus la intensificarea activităţilor diplomatice ale României. Adoptă primul Cod Civil şi Cod Penal din ţările române, inspirate după Codul Napoleonian. A fondat Universitatea din Bucureşti şi cea din Iaşi şi a modernizat Armata Română.

Din cauza acestor măsuri neagreate de cler, Cuza a fost în pericol de a fi asasinat, din cauza conspiraţiilor şi intrigilor arhimandritului Nylos din Constantinopol, acţiunile acestuia fiind dejucate de către agenţii români. S-a stabilit, astfel, un grup de complotişti compus din reprezentanţii clerului grec şi Henry Bulwer, ambasadorul Marii Britanii la Constantinopol. Acestora li s-au alăturat imediat moşierii liberali care considerau că domnitorul Cuza nu le mai reprezenta interesele. Totul a culminat cu o lovitură de stat, în care domnitorul a fost forţat, sub ameniţarea armei, să abdice de către aşa-numita Monstruoasă Coaliţie, o asociere politică de moment dintre conservatori şi liberali. La ora 4 dimineaţa, pe data de 22 februarie 1866, un grup de conspiraţionişti înarmaţi l-a forţat pe Cuza să abdice după care l-a condus până la graniţă. Domnul Unirii a murit în exil.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 15 mai:

1567 – S-a născut compozitorul italian Claudio Monteverdi (d. 11 noiembrie 1643).

1838 – S-a născut pictorul român Nicolae Grigorescu („Autoportret”; „Car cu boi”; „Sfânta Treime”) (d. 21 iulie 1907).

1859 – S-a născut fizicianul Pierre Curie, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1903 (d. 19 aprilie 1906).

1868 – Participanţii la adunarea comemorativă de la Blaj, organizată cu prilejul aniversării a două decenii de la revoluţia din 1848-1849, au adoptat un act politic – “Pronunciamentul de la Blaj” -, în care protestau faţă de dualismul austro-ungar şi desfiinţarea autonomiei Transilvaniei.

1877 – Apare la Bucureşti cotidianul politic şi literar „România Liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian.

1886 – A murit poeta americana Emily Dickinson (n. 10 decembrie 1830).

1891 – S-a născut dramaturgul şi romancierul Mihail Bulgakov: „Maestrul şi Margareta”, „Inimă de câine” (d. 10 martie 1940).

1896 – La Sofia, a fost încheiată o Convenţie poştală şi telegrafică româno-bulgară.

1928 – Prima apariţie a personajului de desene animate Mikey Mouse, creaţie a lui Walt Disney.

1936 – S–a născut dramaturgul Paul Zindel, autorul piesei “Efectul razelor Gamma asupra anemonelor”. (d. 27 martie 2003).

1938 – A murit Gheorghe Marinescu, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, membru al Academiei Române, fondatorul Şcolii Româneşti de Neurologie. (n. 28 februarie 1863).

1940 – A fost inaugurată linia aeriană Bucureşti-Sofia-Atena.

1958 – URSS a lansat Sputnik 3.

1960 – URSS a lansat Sputnik 4.

1988 – Armata sovietică îşi începe retragerea din Afganistan.

1990 – România a reluat relaţiile diplomatice cu Vaticanul.

1991 – Edith Cresson a devenit prima femeie prim-ministru a Franţei.

1998 – S-a deschis o nouă linie maritimă Constanţa – Bucureşti.

2008 – A încetat din viaţă Tommy Burns fostul internaţional scoţian şi tehnician al echipei Celtic, în perioada 1975-1989, marcând 52 de goluri în 352 de meciuri (n. 16 decembrie 1956).