Cum a instaurat Regele Carol al II-lea dictatura în România

20 02. 2024, 07:35

Sursa foto: Profimedia

Începutul anului 1938 s-a caracterizat printr-o puternică acensiune a Gărzii de Fier, care ataca cu înverşunare regimul democratic şi se pronunţa pentru reorientarea politicii externe a ţării spre Axa Berlin – Roma. Totodată, Octavian Goga dorea să câştige cu orice preţ alegerile din martie 1938 şi a negociat un acord secret cu Corneliu Zelea Codreanu. Forţele democratice erau derutate şi confuze, fapt ce a permis regelui Carol al II-lea să intervină decisiv pentru atingerea obiectivului său politic.

Citeşte şi Povestea impresionantă a doctorului care a salvat un milion de soldaţi de la moarte

Citeşte şi Femeile din România în Primul Război Mondial. ”Regina Maria a jucat un rol major, din două puncte de vedere”

Prin lovitura de stat din 10 februarie 1938, Carol l-a demis pe Goga de la preşedinţia Consiliului de miniştri şi a constituit un guvern în frunte cu patriarhul Miron Cristea.

La 20 februarie 1938, regele României Carol II-lea a semnat decretul de promulgare a unei noi Constituţii a României, care legiferează instaurarea dictaturii regale şi sfârşitul regimului parlamentar. Constituţia (Constituţiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Noua Constituţie a României va fi promulgată la 27 februarie 1938.

Constituţia din 1938 încearcă să limiteze individualismul şi să dea întâietate socialului, voind să transforme statul individualist în stat comunitar corporatist. În acelaşi timp, ea admitea proprietatea şi capitalul ca drepturi inviolabile, îndepărtându-se de la principiile Constituţiei din 1923, care recunoştea proprietatea ca funcţie socială şi revenind astfel la principiile Constituţiei din 1866. Constituţia de la 1938 critică regimul de partide şi concentrează puterile politice în mâna regelui, care dobîndeşte prerogative deosebit de mari.

În perioada următoare, Carol şi-a instaurat un veritabil regim personal autoritar: primarii şi prefecţii erau numiţi pe scară ierarhică, s-a format „Straja Ţării”, din care făceau parte copii şi tineri şi a cărei comandant suprem era regele, presa şi radioul au fost puse în slujba regimului, iar pe 16 decembrie 1938 s-a constituit Frontul Renaşterii Naţionale, „unica organizaţie politică în stat”, orice activitate politică fiind considerată clandestină.

Prin acest fapt, Carol a urmărit să atragă unele cadre din vechile partide de partea sa numindu-le în posturi de conducere. Scopul declarat al FRN era „mobilizarea conştiinţei naţionale în vederea întreprinderii unei acţiuni solidare şi unitare româneşti de apărare şi propăşire a patriei şi de consolidare a statului”. Ultima măsură aplicată de Carol pentru creşterea puterii regale a fost adoptarea unei noi legi electorale pe 9 mai 1939. În alegerile parlamentare din 1 – 2 iunie 1939 au candidat doar reprezentanţii FRN. Carol a sporit autoritatea regimului său continuu. Pe 22 iunie 1940, FRN a fost transformat în Partidul Naţiunii, declarat „partid unic şi totalitar”.

Evenimentele de la începutul anului 1940 au adus România într-o situaţie dramatică. Pe 22 iunie Franţa capitula în faţa Germaniei, fapt ce a lăsat ţara noastră fără nici un sprijin extern. În acest context, pe 26 iunie, URSS a adresat un ultimatum guvernului de la Bucureşti prin care cerea acestuia să evacueze de urgenţă Basarabia şi nordul Bucovinei. Ziua următoare, Carol a întrunit Consiliul de Coroană, în cadrul căruia s-a decis începerea unor negocieri cu sovieticii. În aceeaşi noapte, guvernul de la Moscova a trimis încă o notă ultimativă, cerând evacuarea de urgenţă „până cel târziu la 28 iunie, ora 12”. Pus în faţa acestor evenimente, guvernul a acceptat condiţiile Uniunii Sovietice.

Constituţia din 1938 a fost suspendată în vara anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea.

Sursa: Encilopedia Romaniei

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 20 februarie:

1547: Eduard al VI-lea este încoronat rege al Angliei la Westminster Abbey.

1792 – A fost înfiinţat serviciul poştal al Statelor Unite ale Americii

1816 – La Roma a avut loc premiera operei lui Rossini, „Bărbierul din Sevilla” 1838 – Elevii Conservatorului filarmonic-dramatic au susţinut, la Iaşi, prima reprezentaţie de operă în limba romană cu „Norma” de Bellini

1849 – Împăratul Franz Joseph a promulgat o constituţie („Constituţia din 4 martie”) prin care se recunoştea Transilvaniei o autonomie limitată.

1867 – A avut loc premiera piesei „Răzvan şi Vidra” de B.P.Hasdeu; piesa s-a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, rolul principal deţinându-l Mihail Pascaly

1872 – S-a deschis Muzeul Metropolitan de Artă din New York

1882 – A încetat din viaţă Moş Ion Roată, deputat pontaş (clăcaş) în Adunarea ad-hoc a Moldovei, luptător pentru unirea ţărilor române

1918 – S-a semnat, la Focşani, un protocol de prelungire a armistiţiului cu Puterile Centrale

1919 – A avut loc o încercare de asasinare a primului ministu francez, Clemenceau, în care acesta este rănit

1922 – A avut loc, la Bucureşti, logodna Principesei Maria (Mignon) a României cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici); nunta a avut loc la 8 iunie 1922, la Belgrad.

1924 – S-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder, în anul 1978; a fost redactor-şef al revistelor „Luceafărul”, „Săptămîna” şi director al săptămînalului „România Mare” (m. 7 septembrie 1993) („Groapa”, „Principele”)

1925 – S-a născut regizorul Robert Altman („Gosford Park”, „Pret a porter”) (m. 20 noiembrie 2006)

1926 – A apărut, la Bucureşti, „Viaţa literară” (până în 1938, cu întreruperi), sub direcţia lui George Murnu

1927 – A încetat din viaţă Constantin Mille, scriitor şi ziarist, implicat în mişcarea socialistă din România; a fost unul dintre iniţiatorii primei greve studenţeşti din România şi unul dintre animatorii presei româneşti moderne, primul director al ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, preşedinte al Asociaţiei generale a presei române (n. 21 decembrie 1861, Iaşi)

1932 – A apărut, la Bucureşti, „România literară. Gazetă de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală”, sub direcţia lui Liviu Rebreanu (până în ianuarie 1934)

1938 – A debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase.

1941 – România întrerupe relaţiile diplomatice cu Olanda

1962 – A fost lansată nava cosmică Friendship 7, în cadrul misiunii „Mercury-Atlas 6”, cu astronautul John Glenn (n. 18 iulie 1921), care realizează primul zbor american pe orbită

1967 – S-a născut Kurt Cobain, liderul formaţiei rock „Nirvana” (d. 5 aprilie 1994)

1975 – Margaret Thatcher a fost aleasă prima femeie britanică lider de partid, în fruntea Partidului Conservator Britanic.

1986 – A fost plasat pe orbită primul element al staţiei orbitale MIR. Asamblată între 1986-1996, baza MIR a fost „scufundată”, la 23 martie 2001, în Pacificul de Sud. Simbol al cuceririi spaţiului cosmic, „trenul spaţial” rus a găzduit în cei 15 ani de existenţă 26 de misiuni spaţiale, totalizând 16500 de experienţe în diferite domenii

1991 – Slovenia s-a proclamat republică autonomă, suverană şi independentă

1994 – Papa Ioan Paul al II-lea a cerut dezincriminarea juridică a homosexualilor

1998 – Tara Lipinski a devenit cea mai tânără sportivă care a câştigat o medalie de aur la individual. La numai 15 ani, ea a câştigat cursa de patinaj-viteză, la Jocurile Olimpice de Iarnă

2001 – Cercetătorii au dezvăluit că teste de ADN efectuate pe scheletele unor copii confirmă existenţa unei epidemii de malarie în secolul al V-lea în Roma. Se presupune că epidemia ar fi contribuit la declinul Romei şi ar fi determinat cuceritorul Attila să ocolească oraşul.

2006 A fost inaugurată Low Racoviţă, prima staţie românească din Antarctica.

Articole recomandate