Am inceput sa ascult Depeche Mode in urma cu vreo cinci ani, la mult timp dupa ce asa-zisul razboi de catifea dintre rockeri si depecheri isi daduse obstescul sfarsit - aia negri, cu tinte si pletosi (din randul carora facusem parte) esuand in melanjul de chitara si hip-hop al celor de la Korn, Limp Bizkit si, mai apoi, Linkin Park, in vreme ce marea masa a gelatilor funk-punkisti cu jeans si ciocate s-a consolat, probabil, cu Fatboy Slim, Rob D si Tiesto.