Cascada ca reprezentare datorata omului a fost prezenta pentru prima oara in panteonul mitologic al Chinei antice, unde dadea chip unui simbol ermetic al filosofiei zen: coborarea tumul­tuoasa a apei, sugerand efemeri­tatea, pusa in opozitie cu nemiscarea ascen­denta a muntelui, expresie a imuabilului. Aceasta interpretare se regaseste si in bazinul cultural greco-latin, pe cand, in spiritualitatea africana sau in cea amerindiana, cascada intruchipeaza deseori puterea divina. Forta, dinamism si grandoare gratie acestor atribute, care o aseamana omului dar o si separa de el, cascada fascineaza astazi la fel ca ieri, pretutindeni pe glob.