Lipsa hranei sau, poate, sentimentul de solitudine a determinat un lemurian sa se apuce de vanatoare chiar in incinta unei gradini zoologice. Prada sa, un soarece, a trecut la cateva miimi de secunda de ceea ce poate i-ar fi putut insemna sfarsitul. Lemurianul a incercat sa isi apropie mana de victima, incet, fara sa o sperie. Doar in momentul in care ar fi trebuit sa o captureze, soarecele a realizat pericolul ce il pandea si a izbutit sa scape. Se pare ca reflexele de vanator ale lemurianului nu sunt, totusi, cele mai bune din lume.