Potrivit unei convingeri populare larg răspândite, hoţii de buzunare sunt persoane cu o excepţională dexteritate; fantastica lor îndemânare, căpătată în ani de „pregătire”, este cea care le permite să şterpelească portofele, telefoane mobile etc. din buzunarele altor oameni, oricât de vigilenţi, fără ca aceştia să simtă. Să fie oare vorba doar de „iuţeala de mână”? Cercetări mai noi arată că e vorba de ceva mai mult: hoţii de buzunare se folosesc de slăbiciunile naturale ale creierului uman. Chiar dacă nu ştiu să explice lucrurile din perspectivă neurologică şi psihologică, mulţi sunt totuşi foarte pricepuţi în a utiliza caracteristicile neuro-psihologice ale creierului pentru a-şi face treaba cu cea mai mare eficienţă. Iată metodele prin care profită de ele şi recomandările specialiştilor pentru a ne feri de ei.