Trezirile din somn şi plânsul nocturn ale bebeluşilor reprezintă o mare sursă de stres pentru părinţi. Dar, departe de a fi doar un „efect secundar” al comportamentului general al sugarului, acest obicei ar reprezenta un comportament adaptativ, spune un specialist în biologie evolutivă: în acest fel, se reduce posibilitatea ca bebeluşul să capete prea curând un frate sau o soră, ceea ce i-ar reduce şansele de supravieţuire.