Oferta imaginatiei s-a dovedit a fi neinchipuit de diversa. Bine, bine, mi-am zis, dar care ar fi Lucrul pe care l-as face daca as fi putred de bogat? – in sensul intrebarii (idioate, desigur) „Care ar fi Cartea pe care ai lua-o cu tine pe o insula pustie?“ Am inceput sa tai de pe lista de achizitii, una cate una, tot felul de minunatii. Am taiat tot, mai putin un lucru. Ei bine, daca as fi bogatul bogatilor, eu mi-as cumpara Romania. As deretica-o temeinic, apoi as invita lumea sa vina sa se plimbe in voie prin dansa. Oricat de multi bani voi fi dat pe ea, pe Romania, am incredintarea ca mi i-as putea intoarce, inzecit.
La ora actuala, oferta turistica a Romaniei este (eufemistic vorbind) subdimensionata, preturile cerute pentru aceasta sunt supradimensionate, serviciile nu mai spun cum sunt, de jena, locurile care i-ar putea atrage pe vizitatori sunt intr-o stare jalnica, iar caile de acces catre acestea exista doar pe harta.
Pentru a putea deveni rentabila din punct de vedere turistic, Romania ar trebui sa intre intr-un program intensiv si coerent de restaurare globala. Daca acest lucru nu se va intampla, se vor pierde imens de multi bani dar, si mai grav, se vor pierde fragmente insemnate de istorie, cultura, civilizatie. In ultimii ani, am avut privilegiul de a o strabate pe tara asta in lung si in lat. Despre locurile pe unde am fost, majoritatea neincluse in nici un program turistic, am scris in DESCOPERA.
De aceea, chiar daca nu este decat o optiune personala, este una intemeiata pe lucrurile si locurile pe care le-am vazut: asadar, daca as avea bani cu nemiluita, eu mi-as cumpara Romania.