Pielea robotică este dezvoltată de Universitatea Naţională din Seoul şi foloseşte filamente artificiale care sunt împletite şi care pot simţi obiecte prin atracţie statică. Descoperirea, care a avut la bază studierea perişorilor naturali de pe spatele unui gândac, ar putea ajuta la crearea unor membre artificiale sensibile la atingere.
Firele artificiale sunt create din fibre de polimer, fâşii mici de material cu diametrul de 100 de nanometri şi o lungime de un micrometru. Deşi sunt invizibile pentru ochiul uman, aceste fire, care au un înveliş metalic menit să le facă bune conductoare de electricitate, sunt extrem de sensibile la atingere.
Una dintre potenţialele utilizări ale pielii robotice ar fi în medicină, unde ele ar putea fi folosite pentru construirea unui monitor cardiac care, ataşat la încheietura mâinii, ar putea simţi pulsul.
Pielea robotică poate identifica atingeri de scurtă durată care, în mod normal, nu sunt sesizate de pielea umană, de pildă cele aplicate cu o forţă de doar 5 pascali.
Creatorii au declarat că pielea sintetică poate detecta şi face diferenţa între diferitele tipuri de forţe – de presiune, forfecare sau răsucire. Ultimele două acţiuni (forfecarea şi răsucirea) sunt greu de detectat pentru obiectele mecanice, dar mulţumită perişorilor artificiali, semnalele diferite pot fi acum identificate de pielea robotică.
Sursa: Truthdive