Două grupuri de delfini au renunţat la diviziunile sociale, unindu-se pentru prima dată

Delfinii trăiau în două grupuri distincte care interacţionau arareori, unul dintre aceste grupuri hrănindu-se cu resturile unui trauler care pescuia în zonă.

Cercetătorii cred că o lege care a interzis accesul navelor de pescuit în câteva zone cheie a făcut ca cele două grupuri de delfini să se unească. Specialiştii cred că aceste mamifere sociale s-au unit pentru a căuta noi surse de hrană împreună. 

• Un studiu arată că oamenii poate absorbi vitamine direct din aer
• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”

Delfinii din Golful Moreton reprezentau singurul exemplu descoperit în natură în care o singură populaţie trăia separată în două grupuri care nu interacţionau unul cu celălalt.

După ce acest clivaj social a fost descoperit, traulerele a fost interzise în zonele studiate, ceea ce a dus la reducerea cu 50% a eforturilor de pescuit din golf.

Schimbările aduse de noua legislaţie a permis oamenilor de ştiinţă să studieze adaptabilitatea societăţii delfinilor. Până la adoptarea noii legii, delfinii „trauler” se hrăneau cu peştii care scăpau din plasele pescarilor, iar delfinii „non-trauler” găseau alte surse de hrană. 

„Până acum nu au mai fost cercetări care să studieze structura socială şi modificarea acesteia”, a explicat Dr. Ina Ansmann, de la Universitatea din Queensland.

„Delfinii şi-au reorganizat întregul sistem social după ce traulerele au dispărut din zona studiată, astfel că acum interacţionează din nou”, a declarat conducătoarea studiului. 

Mulţumită sistemelor complexe de comunicaţii şi inteligenţei sociale cu care sunt înzestraţi, delfinii cu bot gros lucrează adeseori ca o echipă atunci când caută surse de hrană, acesta fiind motivul pentru care cele două societăţi s-au unit, în viziunea Dr. Ansmann.

Rezultatele studiului sugerează că structura socială flexibilă de care delfinii sunt capabili constituie un factor important ce permite acestora să exploateze un număr mare de resurse în mediul maritim.

Sursa: BBC Nature