Cine învinge într-o luptă dintre un tigru şi un leu?

Primii care au pus în practică nenumărate încleştări dintre lei şi tigri au fost romanii. Colosseum-ul a răsunat de nenumărate ori de răgetele acestor animale întărâtate pentru distracţia şi liniştea plebeilor. Câteva lupte au fost organizate şi la începutul secolului 20, iar în unele ocazii s-au înregistrat astfel de incidente şi în circuri sau grădini zoologice.
Pe baza mărturiilor istorice se pare că tigrii ieşeau cel mai adesea învingători.

„Leii şi tigrii au fiecare avantaje proprii în cazul unei lupte, iar de multe ori rezultatul depinde de individ în sine, nu neapărat de specia din care face parte acesta. Dar dacă ar trebui să pariez pe unul dintre ei, mi-aş pune banii pe tigru”, susţine Craig Safoe, biolog şi expert în feline mari în cadrul Smithsonian Zoo din Washington.

În mod normal, tigrii sunt mai grei şi mai solizi decât leii, cu toate că la prima vedere, cele două feline au talii asemănătoare. Estimările variază, dar conform prof. Saffoe, un leu african de talie medie şi un tigru bengalez mascul ating în medie 180-190 kilograme.

Coama leului mascul oferă un avantaj evident. Conform prof. Saffoe, coama leilor le protejează acestora traheea şi carotidele, puncte vulnerabile, şi este încă o dovadă naturală asupra faptului că leii masculi sunt programaţi de natură să lupte.

„Leii sunt feline sociabile, pe când tigrii nu. Leii masculi trebuie să poarte lupte numeroase până când ajung să aibă propriul harem de leoaice. În cazul tigrilor, aceştia duc o existenţă solitară, iar luptele între masculi sunt mult mai rare comparativ cu cazul leilor”, susţine acesta. Cu toate acestea, experienţa de luptător a leului este de fapt un handicap în lupta cu un tigru. Leii masculi se asociază deseori în grupuri de 2-3 exemplare, după care iau în posesie o haită de leoaice şi luptă apoi sub forma unui grup unit contra leilor nomazi. Leii nu prea se angajează în lupte unul la unul.

„Din câte am observat, tigrii sunt mai agresivi, sar direct la gât şi sunt programaţi să ucidă pe loc, nu să piardă timp în lupte. Leii îşi permit să se lupte deoarece ştiu că dacă situaţia nu le este favorabilă se pot baza pe forţa grupului. Tigri nu-şi permit acest lux”, afirmă în continuare prof. Saffoe. Cu alte cuvinte, leii au evoluat să devină luptători, iar tigrii ucigaşi.

Pe baza studiilor de specialitate, profesorul Saffoe susţine că în topul felinelor pe primul loc este tigrul, urmat de leu, jaguar, leopard, puma şi leopardul zăpezilor.
„O luptă deosebit de interesantă ar fi şi aceea dintre un jaguar şi un tigru, deoarece ambele feline au temperament, mărime şi forţă relativ asemănătoare”, adaugă prof. Saffoe.

Un alt canditat deosebit de feroce şi periculos este şi leopardul, în ciuda taliei sale reduse. Leoparzii sunt extrem de puternici şi neînfricaţi. De fapt, păstrând proporţiile leopardul este cea mai puternică şi mai rezistentă felină, după cum afirmă toţi experţii în domeniu.

Sursa: Live Science