O vindecare miraculoasă dă speranţe milioanelor de pacienţi din întreaga lume
Cercetătorii care studiază virusul HIV cred că este motivul să ne gândim că imposibilul va deveni realitate. Ei sunt de părere că SIDA nu mai reprezintă o boală incurabilă şi că, în foarte scurt timp, vor reuşi să găsească un tratament eficient. Françoise Barré-Sinoussi, unul din oamenii de ştiinţă care au primit premiul Nobel pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane (HIV) s-a alăturat acestor oameni de ştiinţă optimişti.
Argumentele cercetătoarei care a declarat descoperirea virusului SIDA în 1983 sunt foarte puternice. Ea îl dă drept exemplu pe renumitul „pacient din Berlin”, un american numit Timothy Brown care în 2007 a primit un transplant de măduvă osoasă în timp ce era student în Germania. Transplantul a fost realizat cu scopul de a trata un tip de cancer de sânge, dar în acest proces se pare că intervenţia a dus şi la vindecarea infecţiei cu HIV de care suferea pacientul. La cinci ani de la eveniment, Timothy Brown nu mai suferă de HIV, chiar dacă a renunţat la tratamentul său antiviral.
Din cauza capacităţii virusului de a se integra în materialul genetic al pacientului, SIDA a fost considerată incurabilă. Odată ce s-a instalat la nivelul ADN-ului, virusul se poate ascunde de sistemul imunitar pentru mai mulţi ani.
Acum, prof. Barré-Sinoussi şi prof. Steven Deeks, de la Universitatea din California, susţin cercetările pentru vindecarea virusului, sugerând că în loc să se concentreze exclusiv pe crearea medicamentelor antivirale şi pe vaccinuri, oamenii de ştiinţă ar trebui să se gândească la modalităţi de vindecare sau stopare a dezvoltării virusului HIV.
Cei doi specialişti sunt de părere că s-ar putea ca eradicarea completă a virusului să nu fie necesară. În 1% din cazuri, virusul este controlat natural, astfel încât şansele de dezvoltare şi transmitere a bolii sunt minime.
Până acum, oamenii de ştiinţă au studiat subiecţi care au un sistem imunitar foarte puternic şi care au capacitatea de a suprima virusul fără a avea nevoie de antivirale. Aceşti oameni ar putea ajuta la descoperirea unor metode de controlare a virusului. Printre aceşti indivizi se numără şi cei care au o mutaţie naturală a unei gene numite CCR5. Aproape unul din 100 de oameni deţin o astfel de mutaţie care previne infectarea celulelor albe din sânge cu HIV. O astfel de persoană a fost şi cel care i-a donat lui Brown măduvă osoasă.
Cu toate acestea există şi specialişti care consideră că Brown nu este vindecat din moment ce în corpul său încă se găseşte un nivel scăzut viremie – un număr mic de anticorpi ce luptă împotriva HIV.
Totuşi, chiar dacă cazul „pacientului din Berlin” va continua să sfideze dogma, şi dacă Brown va continua să trăiască fără ajutorul antiviralelor, metoda prin care el a fost vindecat nu va putea fi aplicată pentru restul suferinzilor. Un transplant de măduvă osoasă nu numai că este foarte costisitor şi dificil de realizat, dar este şi foarte riscant. În urma unui al doilea transplant de măduvă osoasă, care a asigurat că virusul nu va recidiva, Brown a suferit probleme neurologice cronice.
Sursa: The Independent