După cercetarea detaliată a peste 300 de schelete din situri arheologice de pe întreg teritoriul european, oamenii de ştiinţă au descoperit indicii privind accesul unor membri ai societăţilor umane de atunci la terenurile cele mai bune.
Analizarea cu izotopi de stronţiu a scheletelor indică faptul că bărbaţii îngropaţi alături de unelte de piatră folosite la tăierea şi fasonarea lemnului au o prezenţă a izotopilor mult mai puţin varaibilă comparativ cu bărbaţii îngropaţi fără astfel de unelte.
Situaţia sugerează că persoanele îngropate alături de uneltele caracteristice aveau acces la terenuri mai apropiate şi probabil mai bune decât cei îngropaţi fără unelte.
„Bărbaţii îngropaţi cu unelte de piatră s-au hrănit cu plante crescute pe soluri de loess, iar aceste terenuri fertile şi productive erau căutate de către primii agricultori din Neolitic.”, susţine Alex Bentley, profesor de arheologie şi antropologie în cadrul Universităţii din Bristol.
Cercetările au mai descoperit un fapt interesant: se pare că femeile din Neolitic proveneau din zone depărtate de cele în care au fost îngropate. Acest fapt este un indiciu clar al sistemului social patrilocal – sistem în care femeile se deplasează din locul de origine, atunci când se căsătoresc, pentru a trăi în locurile unde trăiau deja soţii lor.
„Se pare că în perioada neolitică au apărut primele concepte de proprietate privată în Europa, iar din acel moment, bogăţia şi inegalitatea socială au luat naştere. Evident, de-a lungul Antichităţii, Evului Mediu şi Erei Industriale, inegalitatea bazată pe bogăţia materială a luat amploare, dar începuturile au fost făcute atunci, în Epoca Pietrei”, adaugă prof. Bentley.
Sursa: Live Science