Acum, cercetătorii de la Disney Research şi de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh au creat un sistem numit Touché, care, utilizând o tehnologie similară cu cea folosită în cazul telefoanelor cu ecran tactil, face ca obiectele utilizate zi de zi să recunoască mişcări şi atingeri ale corpului uman.
Telefoanele inteligente funcţionează mulţumită cuplajului capacitiv. Suprafaţa ecranului este acoperită cu un conductor transparent care poartă un semnal electric ce este redirecţionat atunci când degetul atinge ecranul. Telefonul monitorizează schimbările intervenite la nivelul semnalului şi determină locul în care s-a produs atingerea. În esenţă, e vorba despre o configuraţie binară, adică având numai două stări posibile: ecranul fie că este atins, fie că nu.
Pentru a face ca mai multe informaţii să fie transmise, cei de la Disney au realizat măsurători pe o gamă mai largă de frecvenţe ale semnalului. Asta înseamnă că fiecare gest (o bătaie uşoară, o ciupitură sau o atingere a palmei) are un profil capacitiv multi-frecvenţă după care este recunoscut. În plus, ţesuturile diferite ale corpului uman au proprietăţi capacitive diferite, ceea ce înseamnă că monitorizarea unei game de frecvenţe ar putea detecta şi un număr de trasee diferite pe care le face sarcina electrică în corpul utilizatorului.
Sistemul poartă denumirea de Swept Frequency Capacitive Sensing (SFCS) şi deşi asta înseamnă analizarea a sute de informaţii în acelaşi timp, microprocesoarele moderne sunt destul de rapide pentru a face faţă.
Printre obiectele din laborator care au fost dotate cu această tehnologie se numără o clanţă care poate recunoaşte dacă a fost prinsă în mână, atinsă sau ciupită, un scaun ce reglează lumina când cineva se aşează pe el şi o masă care recunoaşte atunci când un om îşi odihneşte o mână sau un cot pe ea.
Tehnologia poate fi utilizată în cazul activării sau dezactivării unor funcţii ale telefonului mobil atunci când acesta este în buzunar, prin utilizarea unei brăţări speciale, sau ar putea fi folosită şi sub apă.
Sursa: Wired