A fost identificat elementul cheie ce a stat la baza dezvoltării inteligenţei umane

Secretul evoluţiei inteligenţei umane îl constituie copia genei SRGAP2. Cercetătorii de la Universitatea Washington au descoperit că acum 2,5 milioane de ani, o copie a acestei gene a apărut în strămoşii noştri. 

Dublarea genei a permis celulelor din creierul uman să dezvolte mai multe conexiuni şi să se deplaseze cu o viteză mai mare, ceea ce a dus la dezvoltarea creierului. Acest proces explică modul în care specia noastră a dezvoltat capacitatea de a comunica verbal, de a avea un comportament complex şi de a folosi instrumente, aceste inovaţii având loc în aceeaşi perioadă în care a avut loc duplicarea genei SRGAP2.

• Tot mai mulți dintre tinerii din Occident încep să renunțe la alcool
• Grupurile de pe WhatsApp au ajuns o sursă de stres pentru utilizatori

Atât gena originală cât şi copia sa produc proteine care ajută creierul să se dezvolte. Două cercetări recente arată însă că cea de-a doua versiune a genei prezintă în plus un efect secundar benefic: permite neuronilor să dezvolte dendrite mai lungi (ramificaţiile care recepţionează impulsurile nervoase). 

Acest lucru a dus la creşterea în mărime a creierului şi la apariţia neocortexului (zona din creier care gestionează aspectele complexe, precum gândirea conştientă şi limbajul). Aceste evenimente au avut loc în aceeaşi perioadă în care Australopithecus, hominidul primitiv, a început să se transforme în Homo sapiens. Oamenii de ştiinţă ştiau deja că Homo sapiens a avut nevoie de o capacitate cognitivă sporită pentru a putea gestiona structurile sociale complexe care îl deosebeau de australopitec; se pare că această gena a jucat un rol important în dezvoltarea acestei capacităţi.

Duplicarea genelor este un proces relativ rar în cadrul oamenilor. De când strămoşii noştri s-au separat de maimuţele antropoide, doar 30 de gene au trecut prin acest proces. 

Pe lângă identificarea unui moment cheie din evoluţia creierului omului modern, descoperirea genei-duplicat SRGAP2 oferă şi noi perspective asupra afecţiunilor neurologice, printre care autismul, epilepsia şi schizofrenia, în cadrul cărora conexiunile celulelor nervoase sunt afectate. 

Surse: Daily Mail, UPI