Asasinat stelar: o gaură neagră înghite o stea (VIDEO)
Utilizând observatorul aflat în spaţiu, Galaxy Evolution Explorer, şi telescopul Pan-STARRS1din Hawaii, astronomii au identificat o stea bogată în heliu şi localizată într-o galaxie aflată la 2,7 miliarde de ani-lumină de Terra.
„Când steaua este smulsă de forţa gravitaţională a găurii negre, o parte din rămăşiţele ei cad în gaură, iar restul este propulsat în afară cu o viteză ridicată. Noi am observat strălucirea gazului stelar care cădea în gaura neagra. De asemenea, am fost martorii unei semnături spectrale a gazului propulsat. Este ca şi cum am adunat probe de la locul unei crime. Deoarece gazul este în, mare parte, alcătuit din foarte puţin hidrogen şi mult heliu, ne-am putiut da seama că steaua distrusă a avut un nucleu bogat în heliu”, explicat Suvi Gezari de la Universitatea Johns Hopkins, Baltimore.
Interesant este faptul că nu a fost pentru prima dată când această stea se întâlnea cu o gaură neagră. Din acest motiv, oamenii de ştiinţă presupun că învelişul de hidrogen ce ar fi trebuit să acopere nucleul stelei a fost smuls, cu mult timp în urnă, tot de această gaură neagră.
Apropiindu-se de finalul vieţii sale, steaua s-a umflat, devenenind o gigantă roşie, aflată pe o orbită eliptică. În unul dintre momentele în care ea s-a apropiat de gaura neagră, gravitaţia puternică a făcut ca steaua să rămână fără învelişul de gaz.
Pentru a putea găsi acest eveniment, oamenii de ştiinţă au monitorizat sute de mii de galaxii căutându-l. Norocul le-a surâs în iunie 2010, când ambele telescoape au înregistrat un semnal luminos în apropioerea unei găuri negre latente. În continuare, specialiştii au monitorizat evenimentul, urmărind cum steaua atinge luminozitatea maximă, pentru ca apoi să se stingă încet pe parcursul a 12 luni.
„Cu cât evenimentul a durat mai mult, cu atât ne entuziasmam mai tare, pentru că am realizat că fie este vorba de o supernova neobişnuită, fie de un altfel de eveniment, cum ar fi distrugerea unei stele de către o gaură neagră”, a declarat Armin Rest de la Insititutul din Baltimore.
Sursa: NASA