Până acum, oamenii de ştiinţă au estimat că adolescenţa începe odată cu pubertatea şi se termină în jurul vârstei de 20 de ani. Acum, însă, o serie de cercetări au reliefat că, de fapt, creierul nu atinge gradul maxim de dezvoltare până la vârsta de 24 de ani.
În Marea Britanie, indivizii au dreptul legal de a fuma la 16 ani, de a conduce un vehicul la 17 şi de a consuma alcool şi a vota la 18. La noi, vârsta de 18 ani este văzută drept pragul de trecere spre maturitate. Cu toate acestea, cercetările sugerează că în perioada adolescenţei creierul nu face faţă cu succes efectelor provocate de consumul de alcool şi droguri, fiind totodată mai puţin capabil să evalueze riscurile.
Noile cercetări au scos la iveală că cei 1.8 miliarde de adolescenţi din întreaga lume sunt mult mai expuşi la efectele nocive ale alcoolului, bolilor cu transmitere sexuală, dar unor noi ameninţări precum sexting-ul, dependenţa de calculator, „moda” socială a auto-agresiunilor sau violenţa în şcoli, comparativ cu generaţiile anterioare.
În ciuda schimbărilor radicale apărute în modul de manifestare a adolescenţilor şi a repercusiunilor care rezultă de aici, până de curând această perioadă a vieţii a fost neglijată în domeniul cercetării ştiinţifice şi medicale.
Într-un articol apărut în prestigioasa publicaţie medicală The Lancet, sunt menţionate patru domenii de cercetare şi acţiune menite să îmbunătăţească viaţa adolescenţilor: compararea comportamentului lor la nivel internaţional; stabilirea unor scopuri vizând dezvoltarea lor sănătoasă; măsuri preventive pentru combaterea obezităţii, a consumului de alcool şi droguri; monitorizarea progreselor lor.
Sursa: Daily Mail