Bunătatea e scrisă în gene

Oxitocina şi vasopresina, doi hormoni care inspiră sentimente de dragoste şi generozitate atunci când sunt eliberaţi la nivelul creierului, se leagă de neuroni prin ataşarea de moleculele numite receptori, care pot apărea în diferite forme. Noua cercetare condusă de Michel Poulin de la Universitatea din Buffalo, SUA, sugerează că forma acestor receptori, care este influenţată de anumite gene, este cea care determină dacă persoana deţinătoare va fi generoasă sau nu. Cu toate acestea, de-a lungul studiului a reieşit că, în formarea personalităţii, influenţa genelor se combină şi cu modul în care este crescut individul.

Studiul a fost realizat pe sute de persoane care au fost rugate să răspundă la întrebări legate de simţul civic, activităţi caritabile şi viziune asupra lumii. De exemplu, ei au fost intrebaţi dacă consideră că oamenii au obligaţia de a raporta o infracţiune, a plăti impozite sau de a se angaja în activităţi caritabile precum donarea de sânge. Dintre cei intervievaţi, 711 au oferit o mostră din saliva lor pentru ca specialiştii să le poată analiza ADN-ul şi măsura nivelul de oxitocină şi vasopresină.

• Convorbirea lui Scholz cu Putin a deschis „cutia Pandorei”, susține Zelenski
• Surpriza de care au avut parte mai mulți elevi ruși care studiau imagini din satelit cu…

Rezultatele studiului au arătat că participanţii la studiu care au declarat că văd lumea ca pe un loc ameninţător format din indivizi răi, dar care deţineau gene asociate cu bunătatea, erau totuşi oameni generoşi şi sociabili. „Aceste versiuni ale genelor, care ne predispun la generozitate, ne permit să trecem cu vederea pericolele din lume şi să devenim oameni sociabili”, a explicat Poulin. Prin comparaţie, în cazul indivizilor care au avut alte versiuni ale acestor gene s-a constat că o viziune negativă asupra lumii duce la crearea unui comportament antisocial.

„Noi nu susţinem că am găsit gena care ne face mai buni, ci că am găsit o genă care contribuie la capacitatea noastră de a fi sociabili şi darnici, în funcţie de sentimentele pe care le avem deja în privinţa lumii înconjurătoare”, a declarat Michel Poulin.

Sursa: Live Science

Foto: Hepta