Animalul va primi un transplant din ţesutul pacientului, ceea ce îi va permite să imite sistemul imunitar al acestuia. De asemenea, şoarecele respectiv i-ar putea fi transplantat ţesut din cancerul de care suferă pacientul. Acest şoarece-avatar ar permite doctorilor să testeze o serie de medicamente, pentru a identifica tratamentul optim pentru pacient.
Două echipe de cercetători lucrează de ceva timp la conceperea de şoareci-avatar, care pot servi ca pacienţi de probă pentru doctorii ce doresc să identifice tratamentele cele mai eficiente. Avantajul cel mai mare este faptul că se vor putea folosi mai multe tratamente pentru aceeaşi afecţiune, potenţialele greşeli urmând să aibă efecte negative asupra şoarecului, nu a pacientului uman.
Într-unul dintre studiile efectuate recent, o echipă de cercetători din Australia au colaborat cu un pacient ce suferea de cancer la pancreas. Pentru a identifica mutaţiile genetice care puteau face cancerul să răspundă la tratamentul medicamentos, specialiştii au transplantat ţesut din tumoare în corpul unui şoarece. Animalului îi fusese „dezactivat” sistemul imunitar, pentru a nu respinge transplantul. Doctorii credeau că modificarea anumitor gene ar face cancerul mai susceptibil la tratament, astfel că au testat această ipoteză pe şoarece. Tratamentul a avut efect, iar ipoteza doctorilor a fost astfel confirmată. Din nefericire, pacientul a murit înainte să poată beneficia de tratamentul confirmat.
Într-un alt studiu, doctorii de la Universitatea Columbia au creat un şoarece-avatar al sistemului imunitar uman, pe care intenţionează să-l folosească pentru a studia afecţiunile autoimune. Transplantând celule stem din măduva osoasă şi ţesut din timus în şoareci ce aveau sistemul imunitar dezactivat, cercetătorii au obţinut un sistem imunitar uman, ce conţinea celule T, celule beta şi celule mieloide, care creează alte celule imune. Acum, oamenii de ştiinţă intenţionează să folosească acest şoarece-avatar pentru a studia diabetul de tip 1.
Deşi efortul de a crea un şoarece-avatar personalizat este dificil, costisitor şi durează foarte mult (după cum s-a văzut în cazul studiului din Australia), aceste cercetări preconizează un viitor în care medicina personalizată nu se va limita doar la profile genetice. Dacă doctorii vor putea testa ipoteze pe un „pacient virtual”, în loc să le testeze direct pe persoana suferindă, aceştia vor avea şansa de a fi mai îndrăzneţi în căutarea unei soluţii. Astfel, pacienţii vor obţine tratamente mai eficient, mulţumită şoarecilor.
Sursa: Gizmodo