Oamenii de ştiinţă au ajuns la o concluzie simplă: strămoşii noştri au început să folosească doar cele două picioare pentru a se deplasa deoarece acest lucru le permitea să transporte mai multă mâncare, folosind mâinile, crescându-le astfel şansele de a supravieţui.
Antropologii care au studiat cimpanzeii au descoperit că aceştia renunţă la mersul lor tipic, în patru labe, atunci când doresc să monopolizeze resurse greu de găsit. De asemenea, aceştia merg folosind doar două membre atunci când vor să captureze mai multe resurse de la competitori.
Cercetătorii de la cele două universităţi cred că beneficiile oferite de capturarea unei cantităţi mai mari de resurse au condus, de-a lungul timpului, la evoluţia omului într-un animal biped, acesta adoptând definitiv mersul în două membre.
Profesorul William McGrew, membru al departamentului de arheologie şi antropologie al Universităţii Cambridge, afirmă că „Mersul biped, această adaptare cheie a omului, ar putea fi rezultatul evolutiv al acestei strategii de capturare a resurselor, ce s-a menţinut în timp. În cele din urmă, această strategie a făcut ca strămoşii noştri să urmeze o cale evolutivă diferită de cea a celorlalte maimuţe antropoide”.
Oamenii de ştiinţă cred că strămoşii omului au trecut la mersul biped într-o perioadă de transformări climatice ce au dus la reducerea suprafeţelor împădurite în care aceştia trăiau, forţându-i să petreacă mai mult timp în câmp deschis. Lipsa unor dovezi fosile face ca oamenii de ştiinţă să aibă păreri diferite asupra cauzei ce a dus la mersul biped al omului.
Concluziile celei mai recente cercetări vin în urma a două studii efectuate asupra cimpanzeilor care trăiesc în pădurea Bossou din Guinea, în Africa de Vest. Cercetătorii au descoperit că atunci când nucile coula (Coula edulis) erau greu de găsit, era mai probabil ca cimpanzeii să se ridice în două picioare, pentru a transporta mai multe nuci de-a lungul unei călătorii. De asemenea, atunci când cimpanzeii plecau în „expediţii de prădare”, 35% din activitatea pe care o desfăşurau implica mersul biped.
Cercetătorii cred că strămoşii omului acţionau într-un mod similar, iar cu timpul mersul biped a condus la schimbări anatomice care s-au menţinut ca urmare a procesului de selecţie naturală, în cadrul luptei pentru mâncare sau alte resurse.
Studiul este publicat în cel mai recent număr al jurnalului ştiinţific Current Biology.
Sursa: Press Association