Studierea calmarului colosal (Mesonychoteuthis hamiltoni) şi a calmarului gigant în habitatul lor natural este extrem de dificil, însă exemplarele capturate de oamenii de ştiinţă au surprins prin ochii imenşi, ce pot atinge dimensiunile unei mingi de baschet. Aceştia sunt de trei ori mai mari decât ochii unor animale de dimensiuni comparabile, precum peştele-spadă.
„Peştele-spadă şi calmarul gigant au dimensiuni similare, însă ochii calmarilor sunt proporţional mult mai mari, având un diametru de 3 ori mai mare şi un volum de 27 de ori mai mare. Aparent, acest lucru nu are nicio logică. De ce au calmarii ochii atât de mari?”, afirmă Sönke Johnsen, biolog la Universitatea Duke.
Pentru a afla răspunsul, cercetătoarea a obţinut mai întâi confirmarea dimensiunii ochilor calmarilor gigant, examinând un calmar capturat în Noua Zeelandă. Studiul a confirmat că ochii acestora pot atinge 27 de centimetri în diametru.
Folosind aceste măsurători, cercetătorii au putut concepe un model matematic ce le-a permis să estimeze cât de bine pot să vadă calmarii în adâncurile oceanelor, habitatul lor natural. Modelul matematic a indicat că ochii mai mari decât o portocală consumă prea multă energie în raport cu beneficiile pe care le oferă. Totuşi, unul dintre beneficii este acela că aceşti ochi pot captura mai multă lumină, permiţând calmarului să detecteze un nivel de contrast mai mare în mediul extrem de întunecat în care trăieşte.
Cercetătorii afirmă că acest beneficiu nu ar conta prea mult pentru un peşte, dar calmarii gigant şi calmarii colosal se află într-o situaţie unică. Prădătorul lor principal este caşalotul, un animal uriaş. În adâncurile oceanelor, unde trăiesc aceşti calmari, singura metodă prin care pot observa apropierea unui caşalot este datorită bioluminescenţei emise de plancton, ce se dispersează din calea caşalotului pe măsură ce acesta înaintează prin apă. Această bioluminescenţă ar putea explica de ce calmarul are ochii atât de mari.
„Evoluţia ochilor gigantici este explicată de faptul că principalul prădător al calmarului este caşalotul”, explică Sönke Johnsen. Ochii de dimensiunea unei mingi de baschet îi permit calmarului să detecteze lumina slabă emisă de un caşalot de la o distanţă de 120 de metri, suficient de mare pentru a-i acorda timpul necesar supravieţuirii.
Totuşi, concluzia este speculativă, deoarece cercetătorii nu au putut studia interacţiunile dintre caşaloţi şi calmarii gigant. De altfel, până în 2005, oamenii de ştiinţă nu observaseră niciodată un calmar gigant viu. În acel an, acest lucru a fost reuşit de cercetătorii japonezi.
În ciuda dificultăţii observării calmarului gigant în habitatul său natural, oamenii de ştiinţă afirmă că acest studiu este un pas important spre înţelegerea acestei misterioase specii.
Sursa: LiveScience