În general, plasticul fabricat astăzi este obţinut din derivaţi ai petrolului şi, prin urmare, el depinde de această resursă naturală.
Dar şi din plante se pot obţine materiale plastice. Atunci când este ars, materialul vegetal produce un amestec de hidrogen şi monoxid de carbon, cunoscut sub numele de gaz de sinteză. În prezenţa unui catalizator, de obicei pe baza de fier, din gazul de sinteză se obţin substanţe numite olefine inferioare; legând între ele aceste molecule sub forma unor lanţuri moleculare lungi, prin reacţii chimice specifice, se obţin polimeri ce stau la baza fabricării materialelor plastice.
Catalizatorii utilizaţi în prezent nu sunt foarte eficienţi şi, în plus, ei au ca produs secundar o cantitate mare de metan care trebuie să fie separat de amestec. Mai mult, reacţia creează, la rândul ei, „praf” de carbon care poate bloca procesul.
Acum, o echipă de cercetători de la Universitatea Utrecht a descoperit că un catalizator pe bază de fier dă rezultate foarte bune atunci când este alcătuit din granule mici (de 20 de nanometri) dispuse la distanţe egale una de cealaltă.
De asemenea, ei au observat că adăugarea unor cantităţi minime de sodiu şi sulf îmbunătăţeşte calitatea catalizatorului.
Acest catalizator îmbunătăţit produce cu 50% mai multe olefine inferioare decât catalizatorii convenţionali. Totuşi, alţi specialişti susţin că sistemul nu este perfect; randamantul mai trebuie îmbunătăţit şi cel mai bun catalizator va fi acela care va avea capacitatea de a transforma tot gazul de sinteză în olefine inferioare.
Sursa: Los Angeles Times