Pe baza experimentelor realizate pe şoareci de laborator, cercetătorii americani consideră că se poate rescrie istoria diagnosticării diabetului, una dintre cele mai temute şi frecvente maladii moderne. Astfel, se pare că originea diabatului este în sistemul gastro-intestinal şi nu în organe precum pancreasul şi ficatul, după cum se credea până acum în mediul medical.
În cadrul noului studiu, oamenii de ştiinţă au studiat exemplarele de şoareci ale căror organisme nu erau capabile să secrete o enzimă numită acid gras-sintaza (FAS) la nivelul intestinelor. FAS este enzimă esenţială pentru producerea de lipide, fiind reglată de insulină. Şoarecii care nu prezentau această enzimă în intestine s-au îmbolnăvit, în primă instanţă, de inflamaţie cronică intestinală, o afecţiune care prezice aproape întotdeauna instalarea diabetului.
„FAS ajută la pentru menţinerea mucoasei intestinale într-o stare intactă, respectiv funcţională. Fără această enzimă, bacteriile periculoase invadează celulele din intestinul subţire şi din colon, producând inflamarea acestora, fapt care contribuie la rezistenţa la insulină şi instalarea diabetului”, declară profesorul Xiaochao Wei, cercetător în cadrul Secţiei de Endocrinologie din cadrul universităţii americane.
Inflamarea intestinelor şi rezistenţa la insulină sunt afecţiuni care se susţin una pe cealaltă. Substanţele asociate cu procesul inflamator duc la rezistenţa la insulină şi inhibă producerea acesteia, iar ambele fenomene interferează cu reglarea nivelului de zahăr din sânge.
Labrintul intestinal este un mediu extrem de important pentru apariţia şi dezvoltarea diabetului, deoarece conform cercetărilor, marea majoritate a suferinzilor de diabet nu prezintă doar un nivel scăzut al insulinei, ci au frecvent disfuncţii gastro-intestinale.
Sursa: Medical Express