Darwin a avut dreptate: viaţa a apărut într-o baltă caldă

Se pare că primele celule au evoluat în mici băltoace cu apă călduţă, formate prin condensarea apei provenite din gheizerele fierbinţi de la suprafaţa solului. Descoperirea, publicată în premieră în paginile periodicului Proceedings of the National Academy of Science, contrazice teoria foarte răspândită şi general acceptată, conform căreia viaţa ar fi apărut iniţial în mări şi oceane.

Cercetătorii au analizat dovezile oferite de elementele chimice din rocile străvechi care formau în trecutul îndepărtat al planetei atât ecosisteme terestre, cât şi medii de viaţă marine, după care le-au comparat cu catcateristicile chimice ale primelor celule vii apărute pe Terra, acestea din urmă fiind reconstruite genetic în condiţii de laborator.

• Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump
• Vladimir Putin „nu intenționează” să participe la funeraliile Papei Francisc

Fizicianul Armen Mulkidjanian şi colegii săi de la Universitatea Osnabruck, Germania, au descoperit că oceanele străvechi nu conţineau cele mai potrivite proporţii între elemente chimice necesare apariţiei şi evoluţie vieţii.

Cele mai simple forme de celule ar fi apărut în medii terestre, îndeosebi în cele în care activitatea vulcanică genera gheizere şi izvoare fierbinţi.

Compoziţia chimică a acestor emisii de vapori şi apă fierbinte corespunde în mai mare măsură substanţelori anorganice specifice primelor celule, susţin cercetătorii.

Aceştia adaugă că primele „leagăne ale vieţii” de pe uscat aveau toate avantajele oferite de curenţii hidrotermali submarini, care prezentau în general aceiaşi factori fizico-chimici, incluzând aici prezenţa substanţelor organice.

„În contrast cu apele termale de mare adâncime din oceane, apele geotermale terestre pot avea reacţii de condensare şi pot prelua lumina solară ca o sursă de energie”. Adaugă profesorul Mulkidjanian din cadrul Universităţii Osnabruck din Germania.

Ipoteza sa este susţinută şi de laureatul Premiului Nobel, profesorul Jack Szostak din cadrul Universităţii Harvard: „Lacurile şi bălţile cu apă dulce au concentraţii mai mici de săruri comparativ cu apele marine, ceea ce permite formarea membranei celulare cu conţinut de acizi graşi”

Alţi oameni de ştiinţă , însă, sunt sceptici în privinţa validităţii acestei teorii. Aceştia susţin că, acum 3,8 miliarde ani, Terra era bombardată frecvent de meteoriţi; în consecinţă, suprafaţa planetei noastre nu era deloc un mediu propice vieţii.

În anul 1871, părintele evoluţionismului sugera, într-o scrisoare trimisă botanistului englez Joseph Hooker, că viaţa pe Terra ar fi putut apărea „într-un iaz cu apă caldă”.

Profesorul Mulkidjanian susţine în continuare: „Reconstrucţia geochimică arată că, compoziţia ionică a celulelor primordiale, demonstrează că acestea nu ar fi putut apărea în medii marine, în schimb reconstrucţia geochimică este compatibilă cu mediul zonelor cu emisii de vapori şi ape din terenurile cu ape geotermale. Formele pre-celulare ar fi apărut în ochiuri de apă cu adâncime mică, formate prin condensarea vaporilor şi „căptuşite” cu minerale poroase de siliciu, în amestec cu sulfuri metalice şi compuşi ai fosforului”.

Sursa: Daily Mail