Nano-urechea este, în realitate, o particulă microscopică de aur, capturată de un fascicul laser.
Conceptul de „nano-ureche” a apărut pentru prima dată în 1986, când au fost create pensetele optice. Aceste pensete folosesc un fascicul laser, concentrat cu ajutorul unei lentile, pentru a crea o forţă ce reţine particulele, ce pot fi astfel manevrate.
Mutarea particulelor produce unde sonore. Prin urmare, pentru a detecta sunetele produse de particule este nevoie să se măsoare amplitudinea mişcării produse de acestea. Pentru a efectua această măsurătoare, fizicianul Jochen Feldmann şi colegii săi de la Universitatea din München, Germania, au utilizat o particulă de aur, cu un diametru de 60 de nanometri, scufundată în apă şi ţinută de pensete optice.
Echipa de specialişti a înregistrat şi analizat mişcările produse de particulă ca răspuns la vibraţiile acustice cauzate de încălzirea, indusă de un laser, a altor nanoparticule aflate în apropiere.
Cu o sensibilitate fără precedent, nano-urechea ar putea calcula direcţia din care vine sunetul. Specialiştii sugerează că aşezarea tridimensională a nano-urechilor ar putea ajuta la ascultarea celulelor sau a microorganismelor precum bacteriile şi virusurile, care emit vibraţii acustice foarte slabe atunci când se mişcă.
Oamenii de ştiinţă cataloghează această descoperire ca fiind o iniţiativă foarte interesantă, care ar putea oferi o multitudine de oportunităţi în sfera medicală.
Sursa: Sciencemag
Credit foto: Ohlinger et al., Phys. Rev. Lett. 108, 018101 (2012)