În ciuda acestei veşti bune, specialiştii spun că fenomenul nu va fi de lungă durată dacă încălzirea globală va continua şi dacă viteza vântului va înregistra fluctuaţii în următorul deceniu.
Studiul s-a bazat pe analizarea datelor, adunate de-a lungul a 4 decenii, ale unei populaţii de albatroşi din insulele Crozet. Colectarea datelor a început în 1966, dar abia în 1989 albatroşii au fost dotaţi cu transmiţătoare ale căror semnale au putut fi înregistrate prin satelit.
De-a lungul timpului, specialiştii au observat că o creştere a presiunii atmosferice, provocată probabil de încălzirea globală, a făcut ca viteza vântului să sporească în vestul Oceanului Indian, zonă pe care albatroşii o străbat cel mai des.
Ca urmare a acestei schimbări din mediu, albatroşii zboară mai repede, parcurgând distanţe mai mari spre sud, iau mai mult în greutate, petrec mai puţin timp căutând hrană şi au mai mulţi pui.
Vântul puternic le permite să zboare pe suprafeţe mai mari şi să găsească hrană mult mai repede. Astfel, o femelă poate ajunge să cântărească 8 kilograme, iar un mascul 10.
Creşterea în greutate se poate datora uşurinţei cu care găsesc hrană, dar specialiştii spun că poate fi vorba şi de o adaptare a păsărilor pentru a maximiza capacitatea de a zbura pe distanţe lungi.
Cu toate acestea, dacă fenomenul va continua să ia amploare, până în 2080, viteza vântului va fi atât de mare, încât albatroşii nu vor mai putea să ajungă pe insulele Crozet.
Sursa: AFP