Microscopica lume vie a apelor (VIDEO)

Considerate iniţial ca un regn distinct – Protista – aceste forme de viaţă sunt azi privite ca aparţinând mai multor încrengături (unii oameni de ştiinţă recunosc 30 sau chiar 40 de asemenea categorii), diferind între ele prin modul de nutriţie, de deplasare, prin structura învelişului celular şi prin desfăşurarea ciclulor de viaţă ale organismelor respective. Mai nou, acestor criterii „clasice” de clasificare li se adaugă cele legate de ultrastructura celulară, de biochimie şi genetică. Din acest motiv, taxonomia (modul de clasificare) a protistelor se schimbă mereu, mai ales că se descoperă întruna specii noi.

Organizarea lor celulară simplă le distinge de alte eucariote, precum plantele, animalele sau fungii.

Protistele se înfăţişează fie sub formă de organisme unicelulare, fie ca organisme coloniale, alcătuite din mai multe celule de acelaşi tip, agregate între ele, dar fără să prezinte o diferenţiere tisulară (specializare în ţesuturi de diferite tipuri).

Puţine dintre specii sunt îndeajuns de mari încât să poată fi văzute cu ochiul liber; majoritatea nu pot fi vizualizate decât cu ajutorul microsopului. De o diversitate uimitoare, aceste forme de viaţă au, oriunde s-ar găşi, o mare însemnătate: unele stau la baza lanţurilor trofice, hrănind alte organisme mai mari şi susţinând astfel viaţa în mediul acvatic; altele sunt patogene, fiind implicate în maladii cu impact mare asupra omenirii, direct (precum malaria) sau indirect (mana cartofului şi a altor solanacee, care distruge recoltele pe mari întinderi).

Cea mai mare bogăţie de protiste se întâlneşte în apele oceanice, unde sute de mii de specii, cu înfăţişări dintre cele mai diverse, îşi împart lumea apelor.

Sursa: Plankton Chronicles