Până în prezent, rozătoarele fuseseră singurele mamifere din care cercetătorii au reuşit să conceapă adevărate himere – animale de laborator apărute prin combinarea a două sau mai multe ovule fertilizate, provenite de la indivizi diferiţi.
„Celulele nu fuzionează niciodată, dar rămân la un loc şi conlucrează pentru a forma ţesuturi şi organe. Posibilităţile pentru ştiinţă sunt de-a dreptul infinite”, declară cercetătorul Shoukrat Mitalipov, conducătorul controversatelor experimente.
Încercările de a produce himere de primate au eşuat iniţial, dar recent cercetătorii din cadrul Oregon Health and Science University au reuşit să creeze primele maimuţe himere din istorie.
Anterior, celulele embrionilor de primate nu se putuseră combina cu culturi de celule stem, precum se întâmplase la şoareci.
Totuşi, ultimul experiment s-a soldat cu apariţia a trei pui masculi de maimuţă rhesus, perfect sănătoşi, care au primit numele de Roku, Hex şi Chimero.
Cercetătorii au folosit, de data acesta, o altă metodă: au prelevat celule din blastociste (grupurile de celule formate după primele diviziuni celulare, într-un stadiu timpuriu al dezvoltării embrionare) şi au amestecat asemenea celule, provenite de la mai mulţi embrioni (până la şase embrioni diferiţi), creând noi blastociste, pe care le-au implantat în uterele unor maimuţe rhesus femele.
Din blastocistele implantate s-au dezvoltat maimuţe care au până la şase „modele” diferite de material genetic.
Sursa: AFP