Cum înveţi un robot să meargă pe nisip?

În ceea ce priveşte deplasarea oamenilor pe nisip, specia umană a rezolvat de mult această problemă, fiind azi dotată cu un sistem foarte complex şi eficient de menţinere a echilibrului, perfecţionat printr-o evoluţie de multe milioane de ani.

Nu la fel stau lucrurile cu roboţii: spre deosebire de vioiul C-3PO din Războiul stelelor, pe care l-am văzut mergând fără probleme prin nisip, pe planetele deşertice pe care l-a purtat acţiunea filmelor, roboţii umanoizi adevăraţi, chiar şi cei foarte sofisticaţi, au mari dificultăţi la deplasarea pe un astfel de sol.

Faptul că ambele picioare se scufundă în nisip, alunecând, în acelaşi timp, pe acest sol mişcător, afectează sistemele de echilibru cu care este dotat robotul. Accelerometrele cu care este înzestrat semnalează permanent că ambele picioare sunt instabile, ceea ce, în cele din urmă, zăpăceşte „creierul” electronic al robotului.

Cercetătorii de la Universitatea Tohoku din Sendai, Japonia, studiază modul în care ar putea rezolva aceste dificultăţi. Ei au construit un model de picior robotic, aproximativ de aceeaşi mărime cu un picior uman, şi l-au supus unor forţe de apăsare diferite (imitând astfel greutatea unor roboţi de diverse mărimi) într-o cutie cu nisip, înregistrând un mare volum de date de la accelerometre.

Cu ajutorul acestor date, specialiştii vor să îi înveţe pe roboţii umanoizi să meargă pe nisip, simulând caracteristicile mersului uman pe un astfel de sol şi ajustând programele de control al mişcărilor astfel încât acestea să poată regla permanent echilibrul robotului la deplasarea pe soluri mobile.

Sursa: New Scientist