Home » D:News » Muşcăturile de şarpe – o problemă mult subestimată

Muşcăturile de şarpe – o problemă mult subestimată

Muşcăturile de şarpe – o problemă mult subestimată
Publicat: 26.12.2011
Un studiu recent a arătat că statisticile privind numărul celor ce mor ca urmare a muşcăturilor de şerpi veninoşi sunt foarte mult în urma realităţii: numărul real al deceselor este de 23 de ori mai mare decât cifrele raportate oficial!

Studiul a fost realizat de către oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, Marea Britanie, şi prezentat la congresul anual al Societăţii de Igienă şi Medicină Tropicală din Philadelphia, SUA.

Datele prezentate dezvăluie că, în Bangladesh, numai 3% dintre cei muşcaţi de şerpi se duc direct la doctor; majoritatea merg la un îmblânzitor de şerpi, care tratează problema cu mijloace tradiţionale (inclusiv descântece). Nu rareori, însă, acest tratament dă greş, iar cel muşcat moare.

În India, există o discrepanţă enormă între statisticile oficiale (care spun că, anual, în această ţară mor aproximativ 2000 de oameni din cauza muşcăturilor de şerpi) şi cifra aflată de cercetători în urma studiului: 46.000 de decese.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a caracterizat problema numeroaselor decese din cauza muşcăturilor de şerpi veninoşi drept „o maladie tropicală neglijată”.

Studiul menţionat este primul care estimează amploarea problemei pe baza unor interviuri în comunităţile umane afectate şi nu pe baza statisticilor furnizate de spitale.

Acestea din urmă nu reflectă realitatea, deoarece majoritatea cazurilor survin în regiuni rurale, adesea foarte sărace şi izolate, unde oamenii nu au acces facil la servicii medicale şi nici o mentalitate îndreptată spre apelul la medic în asemenea cazuri.

Zonele cele mai afectate sunt Asia, Africa sub-sahariană şi America Latină.

Sursa: New Scientist

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare